Caracterizare climatologică
Septembrie 2026
Temperatura medie lunară a aerului pe țară1 din septembrie 2026 a avut valoarea de 16,6 °C, fiind cu 2,0 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 1 și 2). Tabelele 1 și 2 cuprind topurile celor mai calde, respectiv celor mai reci luni septembrie din România, din perioada 1901 – 2026.
| Anul | Temperatura medie lunară (ºC) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 2023 | 18,55 | 4,02 |
| 1994 | 18,48 | 3,95 |
| 2011 | 17,59 | 3,06 |
| 2020 | 17,51 | 2,98 |
| 2012 | 17,48 | 2,95 |
| 2015 | 17,37 | 2,84 |
| 1932 | 17,29 | 2,76 |
| 2024 | 17,28 | 2,75 |
| 1946 | 17,22 | 2,69 |
| 2025 | 17,14 | 2,61 |
| Anul | Temperatura medie lunară (ºC) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 1941 | 11,27 | -3,26 |
| 1996 | 11,49 | -3,04 |
| 1959 | 11,90 | -2,63 |
| 1912 | 11,99 | -2,54 |
| 1972 | 12,15 | -2,38 |
| 1971 | 12,28 | -2,25 |
| 1933 | 12,29 | -2,24 |
| 1931 | 12,30 | -2,23 |
| 1977 | 12,40 | -2,13 |
| 1914/1915 | 12,41 | -2,12 |
Temperatura medie lunară a aerului în București din septembrie 2026 a avut valoarea de 20,0 °C (București-Filaret), fiind cu 2,0 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 3 și 4).
Tabelele 3 și 4 cuprind topurile celor mai calde, respectiv celor mai reci luni septembrie, de la București-Filaret, din perioada 1901 – 2026.
| Anul | Temperatura medie lunară (ºC) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 2023 | 22,70 | 4,80 |
| 1994 | 22,30 | 4,40 |
| 2011 | 21,30 | 3,40 |
| 1932/2020 | 21,00 | 3,10 |
| 1946 | 20,90 | 3,00 |
| 2024 | 20,80 | 2,90 |
| 2025 | 20,46 | 2,56 |
| 1924/1937/1950 | 20,30 | 2,40 |
| 1952/1954/2015 | 20,20 | 2,30 |
| 1918/1987/2012 | 20,10 | 2,20 |
| Anul | Temperatura medie lunară (ºC) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 1941 | 14,60 | -3,30 |
| 1912 | 14,90 | -3,00 |
| 1972 | 15,10 | -2,80 |
| 1971/1996 | 15,20 | -2,70 |
| 1997 | 15,30 | -2,60 |
| 1914/1959 | 15,50 | -2,40 |
| 1904/1931 | 15,60 | -2,30 |
| 1915/1921/1933/1977/1978/1998 | 16,00 | -1,90 |
| 1916 | 16,10 | -1,80 |
| 1960 | 16,20 | -1,70 |
Temperatura medie din septembrie 2026 a avut valori cuprinse între 3,5 °C la stația meteorologică Vf. Omu și 21,6 °C la Drobeta-Turnu Severin (figura 5). Valorile cele mai ridicate, de peste 20 °C, s-au înregistrat pe areale extinse din Oltenia, în sudul și sud-vestul Munteniei, în sudul Banatului și local, pe litoral. Temperaturi medii cuprinse între 18,1 și 20,0 °C au caracterizat cea mai mare parte a Banatului, Crișanei, Munteniei și Dobrogei, precum și areale extinse din Oltenia, sudul Moldovei și Delta Dunării. În cea mai mare parte a Transilvaniei și Moldovei, în zonele deluroase și submontane din Muntenia și Oltenia, precum și pe areale restrânse din Dobrogea, temperatura medie lunară s-a situat, în general, între 14,1 și 18,0 °C. În depresiunile intramontane și în zonele montane joase și submontane mai înalte, valorile au fost predominant cuprinse între 10,1 și 14,0 °C. În zona montană, temperatura medie lunară a scăzut odată cu altitudinea, valorile fiind cuprinse în general între 6,1 și 10,0 °C, la altitudini medii și mari și sub 6,0 °C, la cele mai înalte stații meteorologice.
Abaterea temperaturii medii a aerului din luna septembrie 2026 față de mediana intervalului de referință standard (1991–2020) a fost pozitivă la toate stațiile meteorologice ale Administrației Naționale de Meteorologie, depășind valoarea de +1 °C la cele mai multe dintre acestea. Dintre cele 155 de stații meteorologice analizate, 59 au înregistrat abateri mai mari de + 2 °C, iar 11 stații au avut abateri de peste +3 °C. Cele mai ridicate valori (peste +3 °C) au fost înregistrate în jumătatea vestică a Olteniei. Cea mai mare abatere pozitivă s-a înregistrat la stațiile meteorologice Drobeta-Turnu Severin și Târgu Jiu (+3,6 °C), urmată de Bâcleș (+3,5 °C), Slatina (+3,4 °C), Calafat și Padeș (+3,3 °C), Băilești, Polovragi și Târgu Logrești (+3,2 °C). Abateri cuprinse între +2 și +3 °C s-au înregistrat, în general, în vestul, centrul și sudul teritoriului, dar și pe areale extinse din Moldova. Cele mai mici abateri s-au înregistrat în Dobrogea, în Delta Dunării și în unele zone montane, fiind apropiate de normala climatologică. Cea mai mică valoare, de +0,3 °C, s-a înregistrat la stația Sfântu Gheorghe Deltă.
Analizând încadrarea în clase de severitate termică a temperaturii medii lunare din septembrie 2026 (figura 6), se observă că regimul termic a fost cald în cea mai mare parte a țării. Acesta a fost foarte cald și extrem de cald în vestul și sud-vestul Olteniei și izolat, în Crișana. Local, în Dobrogea, în Delta Dunării, în Transilvania și în unele zone montane, regimul termic s-a încadrat în limite normale.
Temperatura maximă lunară din septembrie 2026 a atins 37,7°C la stația meteorologică Drobeta-Turnu Severin, în data de 5 septembrie (figura 7). Valori foarte ridicate s-au mai înregistrat la Calafat (37,3°C), Jimbolia (37,0°C), Moldova Veche (36,7°C), Băile Herculane (36,6°C), Băilești (36,5°C), Padeș (Apa Neagră) (36,2°C), Banloc (36,1°C) și Timișoara (36,0°C), majoritatea în aceeași zi. Astfel, cele mai ridicate maxime lunare s-au concentrat în vestul și sud-vestul țării, în special în Banat și Oltenia.În cea mai mare parte a regiunilor joase și deluroase, temperaturile maxime lunare s-au situat între 32 și 36°C, valori de peste 34°C fiind înregistrate pe arii extinse în vestul, sudul și estul țării. În nord și local, în centrul țării au predominat maxime de 30–34°C, în timp ce în Delta Dunării și pe litoral, valorile au fost, în general, mai reduse. În zona montană, maximele au scăzut semnificativ odată cu altitudinea, cele mai mici valori fiind consemnate la Vf. Omu (14,7°C), Bâlea-Lac (17,4°C), Țarcu (17,6°C), Călimani (Rețițiș) (18,0°C), Iezer (19,2°C) și Ceahlău-Toaca (19,5°C).
Temperatura minimă lunară a aerului din septembrie 2026 a avut valori cuprinse între -5,3°C la stația meteorologică Vf. Omu, înregistrată în data de 24 septembrie, și 12,1°C la Gura Portiței, tot în data de 24 septembrie (figura 8). Cele mai scăzute temperaturi s-au înregistrat în zona montană și în depresiunile intramontane. Valori negative au fost consemnate la Vf. Omu (-5,3°C), Miercurea Ciuc (-3,7°C), Călimani (Rețițiș) și Țarcu ( -3,0°C), Bâlea-Lac (-2,5°C), Ceahlău-Toaca (-2,0°C), Obârșia Lotrului (-1,9°C), Joseni (-1,8°C), Toplița (-1,7°C), Iezer (-1,3°C) și Vlădeasa 1800 (-1,0°C). În cea mai mare parte a Transilvaniei, Maramureșului și în zonele deluroase și submontane, temperaturile minime lunare s-au situat, în general, între 0 și 6°C, în timp ce în regiunile joase din sud, est și vest au predominat valori de 4–8°C. Cele mai ridicate minime lunare s-au înregistrat în special în Dobrogea, Delta Dunării și pe litoral, respectiv 12,1°C la Gura Portiței, 11,3°C la Sulina și 11,0°C la Constanța. O valoare ridicată, de 10,2°C, s-a înregistrat și la Drobeta-Turnu Severin. Distribuția spațială evidențiază astfel contrastul dintre zona montană și depresiunile intracarpatice, unde s-a produs îngheț, și litoralul Mării Negre, caracterizat de cele mai ridicate temperaturi minime ale lunii.
În tabelul 5 se regăsesc temperatura maximă absolută și temperatura minimă absolută pe țară din luna septembrie precum și stațiile meteorologice unde au fost înregistrate și data de producere.
| Parametrul | Valoarea | Stația meteorologică | Data de producere |
|---|---|---|---|
| Temperatura maximă absolută | 43,5 ºC | Strehaia, jud. Brăila | 08 septembrie 1946 |
| Temperatura minimă absolută | -15,0 ºC | Vf. Omu | 28 septembrie 1935 |
În luna septembrie 2026 a fost egalată sau depășită temperatura maximă absolută lunară, la o stație meteorologică (tabelul 6).
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Temperatura maximă lunară (°C), maximă absolută | Data de producere | Temperatura maximă lunară (°C), septembrie 2026 | Data de producere |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Padeș (Apa Neagră) | 36,2 | 15.09.1987 | 36,2 | 05.09.2026 |
În luna septembrie 2026, zile de vară (temperatura maximă ≥ 25 °C) au fost înregistrate în toate regiunile țării, cu excepția zonei montane mijlocii și a celei înalte (figura 11). Cele mai multe zile de vară, peste 20, s-au înregistrat în cea mai mare parte a Olteniei, în sud-vestul Munteniei, pe areale din vestul, sudul și estul Banatului și izolat, în Crișana. În cea mai mare parte a Munteniei, Banatului și a Crișanei, în vestul Maramureșului, în sudul Moldovei, în sudul și sud-vestul Transilvaniei, pe areale restrânse din Oltenia, în vestul și nordul Dobrogei și local, în Delta Dunării, s-au înregistrat între 16 - 20 zile de vară. În restul țării, frecvența înregistrată a fost, în general, de 11 - 15 zile de vară. Sub 11 zile de vară s-au înregistrat în Podișul Sucevei, în zonele de coastă, în zonele montane joase și în cele submontane, precum și în depresiunile intramontane.
Analiza abaterii numărului de zile de vară față de media intervalului de referință standard (1991–2020) evidențiază predominanța anomaliilor pozitive în aproape toată țara, cu excepția zonei montane, a unor areale restrânse din lunca Dunării și de pe litoral (unde abaterile nu au depășit ±1 zi), precum și a unor zone izolate din Subcarpații de Curbură (unde abaterile au avut valori negative, de 2 -3 zile) (figura 10). Cele mai mari abateri pozitive, de peste 9 zile, s-au înregistrat în nord-vestul Olteniei, în estul și sud-estul Banatului, în sudul Transilvaniei și izolat, în Crișana. În cea mai mare parte a Banatului, Crișanei și a Olteniei, în vestul, sudul și nord-vestul Transilvaniei, în vestul Maramureșului, în nordul Munteniei, în sudul Moldovei și local, în Dobrogea și în Delta Dunării, abaterile pozitive au avut în general valori de 7 - 9 zile. În restul țării, abaterile s-au situat în cea mai mare parte în ecartul 4 - 6 zile de vară, iar în sudul și estul Munteniei, pe litoral, în zonele submontane, în depresiunile intramontane și pe Valea Prutului, au avut valori de cel mult 3 zile.
În luna septembrie 2026, zilele tropicale (temperatura maximă ≥ 30 °C) au fost înregistrate în aproape toate unitățile majore de relief din țară, cu excepția zonei montane mijlocii și înalte, precum și a unor areale din Podișul Moldovei, Subcarpații Getici și cei de Curbură, din Podișul Dobrogei și Delta Dunării și local, în Depresiunea Colinară a Transilvaniei (figura 11). În sudul Banatului, al Olteniei și al Munteniei s-au înregistrat cele mai multe zile tropicale (peste 10 zile). În zonele de câmpie, în Podișul Mehedinți și Podișul Getic, în vestul Podișului Dobrogean și în zonele joase din Transilvania s-au înregistrat între 6 și 10 zile tropicale. În restul țării s-au înregistrat cel mult 5 zile tropicale.
Analiza abaterii numărului de zile tropicale față de media intervalului de referință standard (1991 – 2020) evidențiază predominanța anomaliilor pozitive în cea mai mare parte a țării (figura 12). Cele mai mari abateri pozitive, de peste 9 zile, s-au înregistrat local, în sud-vestul Olteniei. Anomalii situate în intervalul 7 - 9 zile au fost înregistrate în cea mai mare parte a Olteniei și Banatului, în centrul și sudul Crișanei și în sud-vestul Munteniei. Valori cuprinse între 4 - 6 zile s-au înregistrat în cea mai mare parte a Munteniei și a Crișanei, pe areale extinse din Oltenia, în sudul Moldovei, în vestul Dobrogei, în zonele de luncă din Transilvania și izolat, în vestul Maramureșului. Abateri negative au fost înregistrate doar izolat, în centrul și estul Moldovei, precum și în Maramureș, și nu au depășit 2 - 3 zile sub normala climatologică.
Cantitatea totală de precipitații medie pe țară din luna septembrie 2026 a avut valoarea de 20,6 mm, fiind cu 65,3 % mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 13 și 14). Tabelele 8 și 9 cuprind top zece al celor mai ploioase, respectiv al celor mai secetoase luni septembrie, din România, din perioada 1901 – 2026. Aici se remarcă anul 1912, cu o abatere pozitivă de 214,9%, an cunoscut în climatologia românească ca fiind un an caracterizat prin căderea precipitațiilor extrem de abundente. Astfel, vârful pronunțat din anul 1912 (+214.9%, media pe țară 189.6 mm) nu constituie o eroare de calcul, ci reprezintă recordul istoric oficial al celei mai ploioase luni de toamnă înregistrat vreodată în România (consemnat în „Buletinul lunar al observațiunilor meteorologice”, 1912)
| Anul | Cantitatea lunară de precipitaţii (mm) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 1912 | 189,61 | 214,90 |
| 2001 | 118,20 | 96,30 |
| 1978 | 113,58 | 88,60 |
| 1909 | 111,60 | 85,30 |
| 1996 | 110,50 | 83,50 |
| 1941 | 110,39 | 83,30 |
| 1904 | 109,00 | 81,00 |
| 1972 | 101,85 | 69,10 |
| 2022 | 99,24 | 64,80 |
| 1998 | 98,01 | 62,80 |
| Anul | Cantitatea lunară de precipitaţii (mm) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 1961 | 4,28 | -92,90 |
| 1903 | 10,19 | -83,10 |
| 1919 | 10,54 | -82,50 |
| 2011 | 12,11 | -79,90 |
| 1953 | 12,77 | -78,80 |
| 1947 | 14,67 | -75,60 |
| 1986 | 14,79 | -75,40 |
| 1917 | 16,53 | -72,60 |
| 1973 | 18,72 | -68,90 |
| 1942 | 20,36 | -66,20 |
Cantitatea totală de precipitații din luna septembrie 2026 de la stația meteorologică București-Filaret a avut valoarea de 10,6 mm, fiind cu 77,3 % mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 15 și 16). Tabelele 8 și 9 cuprind top zece al celor mai ploioase, respectiv al celor mai secetoase luni septembrie, de la stația meteorologică București-Filaret, din perioada 1901 – 2026.
| Anul | Cantitatea lunară de precipitaţii (mm) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 2005 | 316,50 | 579,90 |
| 1913 | 169,30 | 263,70 |
| 1971 | 155,40 | 233,80 |
| 2003 | 148,70 | 219,40 |
| 1999 | 139,30 | 199,20 |
| 1972 | 130,90 | 181,20 |
| 1912 | 128,90 | 176,90 |
| 1904 | 128,40 | 175,80 |
| 1964 | 127,40 | 173,70 |
| 1957 | 121,30 | 160,60 |
| Anul | Cantitatea lunară de precipitaţii (mm) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 1903 | 0,00 | -100,00 |
| 1994 | 0,30 | -99,40 |
| 1961 | 1,00 | -97,90 |
| 1956 | 1,10 | -97,60 |
| 1940 | 1,40 | -97,00 |
| 1926 | 1,50 | -96,80 |
| 1952 | 1,90 | -95,90 |
| 1923 | 2,80 | -94,00 |
| 1919 | 3,90 | -91,60 |
| 1932 | 4,10 | -91,20 |
Cantitatea totală de precipitații din luna septembrie 2026 a avut valori sub 50 mm în aproape toată țara (figura 17). Valori peste acest prag s-au înregistrat în nordul Dobrogei, în sudul Deltei Dunării, în sud-estul Moldovei, în nordul Carpaților Orientali și local, în Muntenia. Cele mai mari cantități, de peste 75 mm, s-au înregistrat izolat în zona montană, în sud-estul Moldovei și în nord-estul Dobrogei. În cea mai mare parte a țării, valorile s-au situat, în general, în ecartul pluviometric 11 - 40 mm. Cele mai reduse cantități lunare de precipitații, de cel mult 5 mm, s-au înregistrat în Oltenia, în nord-vestul Munteniei și izolat, în Banat și în Transilvania. Cea mai mare cantitate lunară de precipitații din septembrie 2026, de 80,0 mm, s-a înregistrat la stația meteorologică Jurilovca, urmată de Galați (78,2 mm), Iezer (72,8 mm) și Gura Portiței (65,2 mm). La polul opus, cea mai mică valoare a fost de 0,1 mm și s-a înregistrat la Slatina, urmată de Drobeta-Turnu Severin și Polovragi (ambele cu 0,2 mm), Doicești (0,3 mm) și Calafat (0,4 mm). La stațiile meteorologice Bâcleș, Padeș (Apa Neagră), Târgoviște și Târgu Logrești nu s-au înregistrat precipitații în septembrie 2026.
Abaterea cantității de precipitații față de mediana intervalului de referință standard (1991–2020), calculată în procente, a fost predominant negativă pe teritoriul României. Deficitele pluviometrice au caracterizat cea mai mare parte a țării, fiind mai accentuate în centrul, vestul și sud-vestul teritoriului. Cele mai mari abateri negative, de peste 90 %, s-au înregistrat în Oltenia, Muntenia și în sud-estul Transilvaniei, printre valorile cele mai ridicate ale deficitului numărându-se cele de la Slatina, Polovragi și Drobeta-Turnu Severin (100 %), precum și valori de aproximativ 99 % la Curtea de Argeș, Calafat și Târgu Jiu. La 59 de stații meteorologice din țară abaterile negative au depășit 70 %. Abateri pozitive s-au înregistrat doar la 13 stații meteorologice, localizate în sud-estul teritoriului. Printre cele mai importante excedente pluviometrice evidențiate de hartă se numără cele de la Jurilovca (166 %), Gura Portiței (143 %), Gorgova (117 %) și Galați (116 %).
Analizând încadrarea în clase de severitate pluviometrică a cantităților lunare de precipitații din septembrie 2026 (figura 18), se observă că regimul pluviometric a fost foarte deficitar și extrem de deficitar în cea mai mare parte a Olteniei, Banatului și Crișanei, în nordul și sud-vestul Munteniei, pe areale extinse din Transilvania și din zona montană, precum și în centrul și vestul Maramureșului. În restul țării, regimul pluviometric a fost în general deficitar. Acesta a fost excedentar în Delta Dunării, în nordul Dobrogei și local, în Muntenia și Moldova. Regimul pluviometric s-a încadrat în limite normale pe areale extinse din jumătatea estică a Moldovei, în sudul, centrul și estul Munteniei, pe areale din nordul și sudul Dobrogei și local, în centrul Transilvaniei.
Cantitatea maximă de precipitații căzută în 24 de ore ximă de precipitații căzută în 24 de ore în luna septembrie 2026, luând în considerare atât stațiile meteorologice, cât și posturile pluviometrice, a fost de 64,6 mm la stația meteorologică Galați, în data de 13 septembrie (figura 19). Următoarele valori, în ordine descrescătoare, au fost înregistrate la postul pluviometric Grindu-Ialomița – 53,5 mm (13 septembrie), postul pluviometric Cavadinești – 46,0 mm (14 septembrie), postul pluviometric Isaccea – 42,0 mm (14 septembrie), Gura Portiței – 41,5 mm (14 septembrie) și Jurilovca – 41,3 mm (13 septembrie). Cantități de 30–40 mm s-au mai consemnat la Cuntu (36,0 mm), Urziceni (35,4 mm), Brăila (34,1 mm), Gorgova (33,8 mm), postul pluviometric Fălticeni (30,5 mm) și postul pluviometric Ianca (30,0 mm). Astfel, cele mai importante maxime în 24 de ore s-au concentrat în estul și sud-estul țării, îndeosebi în Moldova, Bărăgan și Dobrogea, majoritatea fiind asociate episodului pluviometric din 13–14 septembrie. În cea mai mare parte a țării, maximele în 24 de ore s-au situat sub 20 mm, iar în vestul Olteniei și local în zonele montane și submontane din sud-vest s-au înregistrat valori foarte reduse, sub 5 mm. La Bâcleș, Padeș (Apa Neagră) și Târgoviște, precum și la posturile pluviometrice Melinești și Mătăsari, valoarea maximă lunară în 24 de ore a fost 0 mm, evidențiind lipsa precipitațiilor în aceste areale.
În tabelul 11 se regăsesc cantitatea maximă lunară de precipitaţii şi cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore, maxime absolute pe țară din luna septembrie precum și stațiile meteorologice unde au fost înregistrate, respectiv data de producere.
| Parametrul | Valoarea | Stația meteorologică | Data de producere |
|---|---|---|---|
| Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii | 434,7 mm | Piatra Neamț | septembrie 1912 |
| Cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore | 161,4 | București-Filaret | 20 septembrie 2005 |
Viteza maximă a vântului la rafală a fost de 28,4 m/s la stația meteorologică Țarcu, în data de 22 septembrie (figura 20). Valori de peste 25 m/s s-au mai înregistrat la Vlădeasa 1800 (27,3 m/s, 1 septembrie) și Călimani (Rețițiș) (26,5 m/s, 5 septembrie). Rafale puternice, cu viteze cuprinse între 20 și 25 m/s, au fost consemnate și la Vf. Omu (24,8 m/s), Bisoca (24,7 m/s), Rânca (23,8 m/s), Lăcăuți și Straja (câte 23,3 m/s), Ceahlău-Toaca (22,7 m/s), Penteleu (22,6 m/s), Oradea (20,9 m/s), Bâlea-Lac (20,2 m/s) și Ștefănești Stânca (20,1 m/s). Astfel, în cea mai mare parte a țării, vitezele maxime ale vântului la rafală s-au situat între 10 și 20 m/s, cele mai ridicate valori fiind asociate în principal zonei montane înalte, dar și local unor areale extracarpatice. Valori de cel mult 10 m/s s-au înregistrat izolat, cea mai redusă maximă lunară fiind de 8,1 m/s la Stâna de Vale, urmată de Câmpeni (Bistra) - 8,3 m/s, Fundata - 8,7 m/s și Păltiniș - 9,3 m/s.
Colectiv de lucru – Serviciul de Climatologie: Vlad Amihăesei, Adrian Irașoc, Dana Micu, Mădălina Moise, Alexandru Dumitrescu.