Caracterizare climatologică
Mai 2025
Temperatura medie a lunii mai 2025 a avut valori cuprinse între -0,8 °C, la stația meteorologică Vf. Omu și 17,0 °C, la Calafat (figura 1). Cele mai mari valori, peste 16 °C, s-au înregistrat cu precădere de-a lungul luncii Dunării. Valori cuprinse între 14 și 16 °C au fost în cea mai mare parte a Banatului, în Oltenia, Muntenia și Dobrogea. Mediile lunare de temperatură au fost cuprinse între 12 și 14 °C în cea mai mare parte a Moldovei, Transilvaniei și Maramureșului și în zona subcarpatică. În zonele înalte din Podișul Moldovei, în nordul Moldovei, în sud-estul Transilvaniei, în zonele submontane și în unele depresiuni intramontane, valorile au fost cuprinse între 10 și 12 °C. În zona montană joasa și în depresiunile intra-montane valorile au fost cuprinse între 6 - 10 °C. În majoritatea zonelor montane, mediile lunare s-au încadrat între 2 și 6 °C, iar în zona montană înaltă, au scăzut sub 2 °C, la peste 1800 m, ajungând să fie negative.
Temperatura medie lunară a aerului pe țară1 din mai 2025 a avut valoarea de 14,0 °C, iar media pe țară a fost cu -2,1 °C mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020), la fel ca în luna mai a anului 1987 și apropiată de cea din anii 1917, 1941, 1953 și 1965 (figurile 2 și 3).
Temperatura medie lunară a aerului pe țară2 calculată din datele de la 129 de stații meteorologice, din luna mai 2025, a avut valoarea de 12,7 °C, fiind cu -2,1 °C mai mică față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020, la fel ca media lunii mai 1987 (figurile 4 și 5). Astfel, luna mai 2025 se situează pe locul șapte în topul celor mai scăzute temperaturii medii la nivel de țară din 1961.
Temperatura medie lunară a aerului în București din mai 2025 a avut valoarea de 15,9 °C (București-Filaret), fiind cu -1,5 °C mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) (figurile 6 și 7).
Abaterea temperaturii medii a aerului din luna mai 2025 față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) a fost negativă la toate stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, la jumătate dintre acestea având valori peste 2 °C. La 33 de stații meteorologice, situate în jumătatea nordică a țării, abaterea a avut valori peste 2,5 °C. La șapte stații meteorologice din nordul Moldovei și al Transilvaniei, dar și din Maramureș, aceasta a avut valori peste 3 °C. Valoarea maximă a abaterii temperaturii medii a aerului, de 3,5 °C, s-a înregistrat la stația meteorologică Darabani (județul Botoșani).
Analizând încadrarea în clase de severitate termice a temperaturii medii lunare din mai 2025 (figura 8), se poate observa că regimul termic a fost extrem de rece în cea mai mare parte a țării. Acesta a fost rece și foarte rece în cea mai mare parte a Banatului și a Olteniei, în nordul și sudul Dobrogei, în Delta Dunării, pe areale din centrul și sudul Munteniei și pe areale extinse din zona montană.
Temperatura maximă lunară din mai 2025, înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, a fost de 30,8 °C, la Adjud, în 4 mai. De asemenea, la alte 10 stații meteorologice din țară au fost înregistrate temperaturi maxime de peste 30 °C. Cea mai mică temperatură maximă a aerului a fost de -2,1 °C, înregistrată la stația meteorologică Călimani (Retitiș), în ziua de 11 mai.
Temperatura minimă lunară, -8,7 °C, s-a înregistrat la stația meteorologică Vf. Omu, în ziua de 13 mai. La 10 stații meteorologice, majoritatea situate în zona montană, temperatura minimă a fost sub -5 °C. Cea mai ridicată temperatură minimă a aerului a fost de 16,5 °C, înregistrându-se la stația meteorologică Șiria, în ziua de 3 mai.
Cantitatea totală de precipitații din luna mai 2025 a avut valori de peste 200 mm în zona montană din Carpații Meridionali și Occidentali și în colinele și dealurile înalte din Moldova (figura 11). În zone din centrul și estul Munteniei, pe areale extinse din Moldova și în Munții Apuseni s-au înregistrat, în general, valori cuprinse între 150 - 200 mm, iar pe areale extinse din Banat, centrul Munteniei, Transilvaniei și local, în Oltenia și estul Moldovei, valorile au fost cuprinse între 75 - 150 mm. În Dobrogea, Oltenia și Crișana s-au înregistrat valori lunare între 30 și 75 mm. Cele mai mici sume lunare de precipitații, sub 30 mm, s-au înregistrat în vestul Crișanei, extremitatea sud-vestică a țării, estul Dobrogei și al Deltei Dunării. Cea mai mare cantitate lunară, respectiv 268,2 mm, s-a înregistrat la stația meteorologică Vf. Omu, iar cea mai mare valoare a cantității maxime de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 109,1 mm și s-a înregistrat tot la Vf. Omu, în ziua de 28 mai.De menționat că și la stațiile situate la altitudini sub 500 m s-au înregistrat valori ridicate ale precipitațiilor maxime în 24 de ore (Bârnova-Radar - 76,0 mm, Oltenița - 64,7 mm, Făgăraș – 56,8 mm, Grivița – 56,6 mm, Galați – 55,7 mm).
Cantitatea totală de precipitații medie pe țară3 din luna mai 2025 a avut valoarea de 116,6 mm, fiind cu 65,0 % mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (Figura 9 și 10). Astfel, mai 2025 se află pe locul patru în topul celor mai ploioase luni mai din intervalul 1961 – 2025, fiind foarte apropiată de valoarea din anul 1971 (115,9 mm). În topul celor mai ploioase luni mai din intervalul 1961 – 2025, pe primele trei locuri au fost lunile din 1970, 1991, 2012.
Abaterea cantității de precipitații din luna mai 2025 față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020), calculată în procente, a fost pozitivă la majoritatea stațiilor meteorologice (131 de stații) din rețeaua națională de supraveghere meteorologică. Cele mai ridicate abateri pozitive, peste 100 %, au fost înregistrate preponderent la stațiile meteorologice din Moldova, din nordul, centrul și estul Munteniei, din zona montană, dar și din Delta Dunării. Cea mai mare valoare a abaterii pozitive a fost de 348,9 %, la Sf. Gheorghe Deltă. Abateri negative s-au înregistrat la 17 stații meteorologice, distribuite în vestul Crișanei și al Maramureșului, în estul Banatului și sud-vestul Olteniei. Cea mai mică valoare a abaterii negative, de 43,0 %, s-a înregistrat la Țarcu.
Analizând încadrarea în clase de severitate pluviometrice a cantităților lunare de precipitații din mai 2025, se observă că regimul pluviometric a fost foarte și extrem de excedentar în Moldova, estul Transilvaniei, centrul și nord-estul Munteniei și izolat în Delta Dunării (figura 12). Acesta a fost excedentar în cea mai mare parte a Transilvaniei, în sudul Munteniei, vestul Dobrogei, sudul Moldovei, pe areale din Subcarpații de Curbură, în nord-vestul Banatului, estul Maramureșului și al Crișanei, precum și în Delta Dunării. Regimul pluviometric a fost deficitar în vestul Crișanei și al Maramureșului și local, în sud-vestul Olteniei și în Munții Banatului. În restul țării, regimul pluviometric s-a încadrat în limite normale.
În luna mai 2025 fost depășită cantitatea lunară de precipitații, maximă absolută, la nouă stații meteorologice (tabelul 1) și cantitatea maximă absolută de precipitații căzută în 24 de ore, la două stații meteorologice (tabelul 2).
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Cantitatea lunară de precipitații (mm), maximă absolută | Anul producerii | TCantitatea lunară de precipitații (mm), Mai 2025 |
|---|---|---|---|---|
| 1 | Bacău | 181,1 | 1970 | 185,9 |
| 2 | Bârnova-Radar | 135,8 | 2005 | 232,9 |
| 3 | Botoșani | 171,8 | 1914 | 196,4 |
| 4 | Călimani (Retitiș) | 202,6 | 2019 | 265,3 |
| 5 | Ceahlău Toaca | 193,5 | 2010 | 207,3 |
| 6 | Focșani | 155,4 | 2012 | 159,2 |
| 7 | Miercurea Ciuc | 151,8 | 1970 | 160,6 |
| 8 | Tg. Secuiesc | 176,1 | 1970 | 176,9 |
| 9 | Vaslui | 190,3 | 1991 | 209,0 |
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Cantitatea de precipitații în 24 de ore (mm), maximă absolută | Data de producere | Cantitatea de precipitații maximă în 24 de ore (mm), Mai 2025 | Data de producere |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Făgăraș | 56,7 | 10.05.1973 | 56,7 | 27.05.2025 |
| 2 | Vf. Omu | 71,2 | 13.05.1966 | 109,0 | 28.05.2025 |
În luna mai 2025 instabilitatea atmosferică a fost accentuată în majoritatea regiunilor țării, pe fondul acesteia producându-se furtuni care au fost însoțite de căderi de grindină și măzăriche, în unele areale chiar cu depunerea unui strat consistent de greloane de gheață.
Astfel, s-au înregistrat căderi de grindină în aproape toată țara, mai puțin pe litoral și în Delta Dunării (figura 13).
Au fost identificate 92 de areale/localități în care a căzut grindină, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior. Pe lângă măsurătorile realizate la stațiile meteorologice din rețeaua națională a Administrației Naționale de Meteorologie, au fost utilizate și informații provenite de pe European Severe Storms Laboratory (European Severe Weather Database) și de pe grupurile Furtuni România, Severe Weather Alert România, Severe Weather Alert Sălaj, RAW Meteo, Meteoplus și Oltenia Weather Alert (vezi date).
Cele mai multe căderi de grindină au fost raportate în județul Dolj.
Diametrul maxim al greloanelor de grindină a fost de 7,0 cm, raportat în localitatea Rojiște (Comuna Rojiște) din județul Dolj.
Colectiv de lucru - Direcția de Climatologie: Adrian Irașoc, Monica Gabriela Paraschiv, Vlad Amihăesei, Dana Micu, Mădălina Moise, Alexandru Dumitrescu