Caracterizare climatologică

August 2025

Temperatura medie a lunii august 2025 a avut valori cuprinse între 7,6 °C, la stația meteorologică Vf. Omu și 25,0 °C, la Giurgiu (figura 1). Cele mai mari valori, peste 24 °C, s-au înregistrat în jumătatea sudică a Olteniei, pe areale extinse din Muntenia, în sudul Moldovei și local, în Dobrogea și în Banat. Valori cuprinse între 22 și 24 °C s-au înregistrat în cea mai mare parte a Banatului, Crișanei și Dobrogei, în Delta Dunării, pe areale din centrul și nordul Olteniei, pe areale din nordul, nord-vestul, centrul și nord-estul Munteniei, în sudul și estul Moldovei și izolat, în Transilvania. În restul zonelor extracarpatice și în cea mai mare parte a Transilvaniei, mediile lunare de temperatură au fost cuprinse între 20 și 22 °C. În majoritatea zonelor submontane și a depresiunilor intramontane, precum și în sud-estul Transilvaniei, valorile au fost cuprinse între 16 și 20 °C. În zona montană, mediile lunare s-au încadrat în general între 12 și 16 °C. În zona montană înaltă (la peste 1800 m), mediile au variat între 8 și 12 °C, iar pe creste, la peste 2500 m, au avut valori sub 8 °C.


Figura 1: Temperatura medie lunară – august 2025


Temperatura medie lunară a aerului pe țară din august 2025 a avut valoarea de 22,4 °C, iar media pe țară a fost cu 0,8 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 2 și 3).


Figura 2: Tendința de evoluție a temperaturii medii lunare din august în intervalul 1901-2025, în România
Figura 3: Abaterea temperaturii medii a lunii august în România, în intervalul 1901-2025, față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020)


Temperatura medie lunară a aerului pe țară calculată din datele provenite de la 129 de stații meteorologice, din luna august 2025, a avut valoarea de 21,0 °C, fiind cu 0,8 °C mai mare față de mediana intervalului de referință (1991 – 2020) (figurile 4 și 5).


Figura 4: Tendința de evoluție a temperaturii medii lunare din august, în intervalul 1961-2025, în România
Figura 5: Abaterea temperaturii medii a lunii august în România, în intervalul 1961-2025, față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020)


Temperatura medie lunară a aerului în București din august 2025 a avut valoarea de 24,8 °C (București-Filaret), fiind cu 0,7 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 6 și 7).


Figura 6: Tendința de evoluție a temperaturii medii lunare din august în intervalul 1901-2025, la stația meteorologică București-Filaret
Figura 7: Abaterea temperaturii medii a lunii august la stația meteorologică București-Filaret, în intervalul 1901-2025, față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020)


Abaterea temperaturii medii a aerului din luna august 2025 față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) a fost pozitivă la majoritatea stațiilor meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie (137 de stații) și a avut valori sub 1 °C la cele mai multe dintre acestea (102 stații). La 25 de stații meteorologice din Banat, Crișana, Oltenia și Muntenia, abaterea pozitivă a depășit 1 °C. Valoarea maximă a abaterii pozitive a fost de 2,2 °C și s-a înregistrat la stația meteorologică Banloc (județul Timiș). Abateri negative de temperatură s-au înregistrat în sud-estul țării și local, în Carpații Orientali, având preponderent valori de 0,1 – 0,2 °C. Cea mai mare abatere negativă (1,0 °C) s-a înregistrat în Delta Dunării, la stația meteorologică Sfântu Gheorghe.

Analizând încadrarea în clase de severitate termice a temperaturii medii lunare din august 2025 (figura 8), se poate observa că regimul termic a fost normal în cea mai mare parte a țării. Acesta a fost cald în cea mai mare partea a Banatului, Crișanei și a Olteniei, pe areale restrânse din sudul, centrul și nordul Munteniei, în sudul Moldovei, în centrul și nord-vestul Transilvaniei și izolat, în rest. Regimul termic a fost rece doar izolat, în unele areale din sud-estul Deltei Dunării.


Figura 8: Regionarea claselor de severitate termice din august 2025, determinate prin metoda percentilelor


Temperatura maximă lunară din august 2025, înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, a fost de 40,3 °C, la Calafat, în data de 11 august. Cea mai mică temperatură maximă zilnică a aerului a fost de 2,5 °C, înregistrată la stația meteorologică Vf. Omu, în data de 25 august.

Temperatura minimă lunară, -1,7 °C, s-a înregistrat la stațiile meteorologice Vf. Omu și Miercurea Ciuc, în ziua de 25 august (figura 9). Cea mai ridicată temperatură minimă a aerului a fost de 25,0°C, la stația meteorologică Șiria (jud. Arad), în ziua de 16 august. Ca urmare a advecției unei mase de aer polar maritim dinspre nord-vestul Europei, s-a produs o răcire a vremii, dar și o creștere a instabilității atmosferice la nivelul României. Astfel, în 24-25 august, au fost înregistrate precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare în nordul Carpaților Orientali (la stația meteorologică Iezer) și la altitudini mai mari de 2500 m (la stația meteorologică Vf. Omu). Totodată s-au înregistrat temperaturi minime foarte scăzute pentru luna august, la unele stații fiind depășite recordurile istorice ale acestei luni.


Figura 9: Temperatura minimă lunară (°C) – august 2025


În luna august 2025 a fost egalată/depășită temperatura minimă absolută lunară, la 11 stații meteorologice (tabelul 1).


Tabelul 1: Stațiile meteorologice unde au fost înregistrate temperaturi minime lunare egale sau mai mici decât minima absolută a lunii august
Nr. crt. Stația meteorologică Temperatura minimă lunară (°C), minimă absolută Data de producere Temperatura minimă lunară (°C), august 2025 Data de producere
1 Batoș 3,6 07.08.1987 2,9 25.08.2025
2 Blaj 4,8 25.08.1952 4,2 25.08.2025
3 Bucin 1,2 31.08.1981 -0,3 25.08.2025
4 Gorgova 7,0 22.08.1949 6,9 25.08.2025
5 Sărmașu 4,9 29.08.1981 3,7 25.08.2025
6 Sf. Ghorghe Deltă 7,8 31.08.1993 7,7 25.08.2025
7 Ștefănești Stânca 7,2 18.08.1987 6,9 25.08.2025
8 Târgu Lăpuș 3,5 29.08.2012 1,8 25.08.2025
9 Târgu Secuiesc 2,1 14.08.1965 2,1 25.08.2025
10 Țebea 3,5 26.08.1980 3,1 25.08.2025
11 Vărădia de Mureș 3,2 29.08.2012 2,3 25.08.2025


Deși în cea mai mare parte a țării regimul termic al lunii august s-a încadrat în limite normale, în unele regiuni ale țării s-a înregistrat un număr mare de zile tropicale și caniculare, precum și de nopți tropicale.

Zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 °C ) s-au înregistrat în toate regiunile țării, cu excepția zonei montane și a unor areale restrânse din sud-estul și nord-estul țării (figura 10). Cea mai mare frecvență lunară a acestora, de peste 25 zile, s-a înregistrat în lunca Dunării (Balta Ialomiței). În zonele de luncă și câmpie din Oltenia și Muntenia, în sudul Moldovei, în centrul Banatului și în vestul Dobrogei, s-au produs între 21 – 25 de zile tropicale. În Banat, Crișana, centrul și estul Moldovei, în nordul Olteniei, Munteniei și al Dobrogei, în vestul Maramureșului și în lunca Mureșului, s-au înregistrat între 16 – 20 de zile. În restul țării frecvența lunară a acestor zile a variat în general între 6 – 10 zile tropicale.


Figura 10: Numărul de zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 °C) din august 2025


Analiza abaterii numărului de zile tropicale din august 2025 față de media intervalului de referință standard (1991 - 2020) indică anomalii pozitive în majoritatea regiunilor țării (figura 11), având în general valori cuprinse între 4 și 9 zile. Cele mai mari abateri pozitive, peste 9 zile, s-au înregistrat local, în nordul Munteniei și în sudul Moldovei. Abateri negative s-au înregistrat pe areale din jumătatea nordică a Moldovei, pe litoral, în unele zone submontane și în majoritatea depresiunilor intramontane din Carpații Orientali, iar valorile acestora abia au depășit 3 zile.


Figura 11: Abaterea numărului de zile tropicale din august 2025 față de media intervalului de referință standard (1991-2020)


Nopți tropicale (temperatura minimă ≥ 20 °C) s-au înregistrat în sudul Olteniei, sudul și centrul Munteniei, în vestul Banatului și al Crișanei, în sud-estul Moldovei și în cea mai mare parte a Dobrogei și Deltei Dunării (figura 12). În general, în aceste regiuni, s-au înregistrat până în 5 nopți tropicale, însă izolat, pe litoral, frecvența lunară a acestora a depășit 15 nopți, ca urmare a efectului moderator termic al Mării Negre.


Figura 12: Numărul de nopți tropicale (temperatura minimă ≥ 20 °C) din august 2025


Analiza abaterii numărului de nopți tropicale din august 2025 indică anomalii în general negative, preponderent în sud-estul și în nord-estul țării, însă valorile acestora au fost în general de 2 – 3 nopți (figura 13). Anomaliile pozitive înregistrate în această lună au fost observate pe areale extinse din Oltenia, în sudul Munteniei, vestul și sudul Banatului, în centrul și sudul Crișanei și local, pe litoral. În general abaterile pozitive au avut valori de 2 – 3 nopți, și izolat, în Crișana, de peste 9 nopți.


Figura 13: Abaterea numărului de nopți tropicale din august 2025 față de media intervalului de referință standard (1991-2020)


Zile caniculare (temperatura maximă ≥ 35 °C) au fost specifice unor areale extinse din Câmpia Română, Câmpia și Dealurile de Vest, zonele de podiș din Oltenia și în lunca Dunării și a Mureșului, unde frecvența lor lunară nu a depășit în general 10 zile (figura 14). Cel mai mare număr de zile caniculare (peste 10 zile) s-a înregistrat doar izolat, în lunca Dunării (Balta Ialomiței) și în București.


Figura 14: Numărul de zile caniculare (temperatura maximă ≥ 35 °C) din august 2025


Analiza abaterii numărului de zile caniculare din august 2025 față de media intervalului de referință standard (1991 - 2020) indică anomalii pozitive (de până în 6 zile) în cea mai mare parte a Banatului, Crișanei și a Olteniei, în vestul Maramureșului, în centrul, sudul și estul Munteniei și local, în Transilvania, Dobrogea și sudul Moldovei (figura 15). Abateri mai mari de 6 zile au fost înregistrate doar în lunca Dunării, în sectorul Balta Ialomiței. Pe areale extinse din Moldova, din jumătatea nordică a Munteniei, în nordul și vestul Dobrogei și local, în Transilvania și Maramureș, s-au înregistrat abateri negative, de 2 – 3 zile caniculare.


Figura 15: Abaterea numărului de zile caniculare din august 2025 față de media intervalului de referință standard (1991-2020)


În luna august 2025 s-a produs un singur val de căldură, ce a afectat aproximativ 40-50% din suprafața României. Temperaturile maxime înregistrate în timpul acestuia au depășit 40 °C la stațiile meteorologice din sudul Olteniei. Deși durata sa maximă a fost de 9 zile consecutive (figura 16), acest interval nu este unul excepțional în raport cu evenimentele similare înregistrate în anii anteriori (2010, 2024), întrucât manifestarea acestui val de căldură a fost de mai multe ori întreruptă de advecții de mase de aer rece.


Figura 16: Variabilitatea temporală a valurilor de căldură din România din luna august (1961-2025)


Cantitatea totală de precipitații din luna august 2025 a avut valori peste 50 mm în cea mai mare parte a Transilvaniei și a zonei montane, în jumătatea nordică a Maramureșului, pe areale din nordul și vestul Olteniei și izolat, în Moldova (figura 17). Valori mai mari de 75 mm s-au înregistrat doar în zona montană unde, izolat, s-au depășit și 100 – 125 mm. Cea mai mare valoare, respectiv 139,1 mm, s-a înregistrat la stația meteo Bâlea-Lac. Cea mai mare valoare a cantității maxime de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 86,9 mm și s-a înregistrat la stația meteo Padeș (Apa Neagră). În sudul și sud-estul țării s-au înregistrat în general cantități lunare de precipitații sub 30 mm. În cea mai mare parte a Munteniei și a Dobrogei, în Delta Dunării și în sud-vestul Moldovei, s-au înregistrat sub 10 mm, iar pe areale extinse din aceste regiuni chiar sub 5 mm.


Figura 17: Cantitatea lunară de precipitații (mm) – august 2025


Cantitatea totală de precipitații medie pe țară din luna august 2025 a avut valoarea de 37,2 mm, fiind cu 31,8 % mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 18 și 19).


Figura 18: Tendința de evoluție a cantității lunare de precipitații din luna august, medie pe țară, în intervalul 1961-2025, în România
Figura 19: Abaterea cantității medii de precipitații a lunii august în România, în intervalul 1961-2025, față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020)


Abaterea cantității de precipitații din luna august 2025 față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020), calculată în procente, a fost negativă la cele mai multe stații meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie (122 de stații). La 16 stații meteo din Muntenia, Dobrogea, Delta Dunării și sudul Moldovei, abaterea negativă a depășit 80 %. Cea mai mare valoare a abaterii negative a fost de 98,1 %, la Grivița (Câmpia Bărăganului). Abateri pozitive s-au înregistrat la 29 de stații meteo, localizate în Transilvania, Maramureș, Moldova, Oltenia, sud-vestul Munteniei și în zona montană. Acestea au avut în general valori sub 50 %. Cea mai mare valoare a abaterii pozitive a fost de 105,4 %, la Obârșia Lotrului (Munții Parâng).

Analizând încadrarea în clase de severitate pluviometrice a cantităților lunare de precipitații din august 2025, se observă că regimul pluviometric a fost deficitar în cea mai mare parte a Munteniei, Dobrogei, Deltei Dunării și a Crișanei, în nordul și sudul Banatului, pe areale extinse din Moldova și Oltenia, în estul Maramureșului și pe areale din centrul și sud-estul Transilvaniei (figura 20). Acesta a fost foarte deficitar și extrem de deficitar pe areale extinse din Muntenia, pe areale din nordul Dobrogei, din nordul, centrul și sudul Moldovei, precum și în sud-estul Transilvaniei. Regimul pluviometric a fost excedentar local, în Moldova, Maramureș, Transilvania, Oltenia și în zona montană. În rest, regimul pluviometric s-a încadrat în limite normale.


Figura 20: Regionarea claselor de severitate pluviometrice din august 2025, determinate prin metoda percentilelor


În luna august 2025 a fost depășită cantitatea maximă absolută de precipitații căzută în 24 de ore la o singură stație meteorologică, situată în regiunea montană (tabelul 2).


Tabelul 2: Stațiile meteorologice unde au fost înregistrate cantități de precipitații maxime în 24 de ore egale sau mai mari faţă de cantitatea de precipitații căzută în 24 de ore, maximă absolută a lunii august
Nr. crt. Stația meteorologică Cantitatea de precipitații în 24 de ore (mm), maximă absolută Data de producere Cantitatea de precipitații maximă în 24 de ore (mm), august 2025 Data de producere
1 Parâng 71,6 02.08.1975 74,7 31.08.2025


Deși luna august 2025 nu s-a remarcat ca fiind una ploioasă, local instabilitatea atmosferică a fost accentuată, pe fondul acesteia producându-se vijelii însoțite de căderi de grindină și măzăriche, și în unele zone semnalându-se depuneri ale unui strat consistent de greloane de gheață. Astfel, s-au înregistrat căderi de grindină preponderent în Moldova, Transilvania, Maramureș, Oltenia și în zona montană, dar izolat și în Banat și Crișana (figura 21).


Figura 21: Repartiția spațială a căderilor de grindină din România – august 2025


La nivel național, au fost identificate 62 de areale/localități în care a căzut grindină, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior cu date de observație meteorologică. Astfel, pe lângă măsurătorile realizate la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, au fost utilizate și informații provenite de la European Severe Storms Laboratory (European Severe Weather Database), precum și de pe grupurile Furtuni România, Severe Weather Alert România, RAW Meteo, Oltenia Weather Alert și Meteoplus (vezi date).

Cele mai multe căderi de grindină au fost raportate în județul Brașov.

Diametrul maxim înregistrat al grelonului de grindină a fost de 7,0 cm, această valoare fiind raportată în localitatea Teliu (comuna Teliu) din județul Brașov.


Colectiv de lucru - Serviciul de Climatologie: Vlad Amihăesei, Adrian Irașoc, Monica Gabriela Paraschiv, Dana Micu, Mădălina Moise, Alexandru Dumitrescu




Note

  1. Media pe țară a fost calculată din datele de la 29 de stații meteorologice cu șir complet de date în perioada 1901-2025, din rețeaua națională de supraveghere meteorologică.

  2. Media pe țară a fost calculată din datele de la 129 de stații meteorologice cu șir complet de date în perioada 1961-2025, din rețeaua națională de supraveghere meteorologică.

  3. Media pe țară a fost calculată din datele de la 128 de stații meteorologice cu șir complet de date în perioada 1961-2025, din rețeaua națională de supraveghere meteorologică.