Caracterizare climatologică
Februarie 2026
Temperatura medie a lunii februarie 2026 a avut valori cuprinse între -7,6 °C, la stația meteorologică Vf. Omu și 5,3 °C, la Lugoj și Oravița (figura 1). Valori de peste 2 °C s-au înregistrat în Banat, Crișana, în cea mai mare parte a Transilvaniei și Maramureșului, în vestul extrem al Olteniei, dar și în sudul Dobrogei și pe litoral. Temperaturi medii pozitive, între 0,1 și 2,0 °C, s-au înregistrat în Muntenia, în majoritatea zonelor Olteniei, pe areale extinse din Dobrogea, în sudul extrem al Moldovei și local, în sud-estul Banatului și al Transilvaniei. În rest, cu precădere în Moldova și în zonele montane joase, temperatura medie a avut valori negative, ajungând la sub -3 °C, la altitudini mai mari de 1700 m și la valori mai mici de -5 °C, la peste 2000 m.
Temperatura medie lunară a aerului pe țară1 din februarie 2026 a avut valoarea de 1,2 °C, fiind cu 1,2 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 2 și 3).
Temperatura medie lunară a aerului în București din februarie 2026 a avut valoarea de 1,5 °C (București-Filaret), fiind cu -0,5 °C mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 4 și 5).
Abaterea temperaturii medii a aerului din luna februarie 2026 față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) a fost pozitivă la 109 stații meteorologice din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș. Pe areale extinse din estul Transilvaniei, în centrul Maramureșului și local, în sud-vestul Transilvaniei, sud-estul Crișanei și nord-estul Banatului acestea au depășit 2,5 °C. Valoarea maximă a abaterii pozitive a fost de 4,1 °C și s-a înregistrat la stația meteo Tg. Lăpuș. În regiunile extracarpatice ale țării abaterile au fost cuprinse între -0,5 și 0,5 °C. Abateri negative, mai mari de 0,5 s-au înregistrat în Muntenia, în zona capitalei.Cele mai mari valori ale abaterii negative, peste 1,0 °C, s-au înregistrat în nord-estul Moldovei, în județul Botoșani și în nordul județului Iași.
Analizând încadrarea în clase de severitate termice a temperaturii medii lunare din februarie 2026 (figura 6), se poate observa că regimul termic s-a încadrat în limite normale în regiunile extracarpatice din estul, sud-estul și sudul țării. Acesta a fost cald în centrul și vestul țării, cuprinzând areale extinse din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș. În câteva areale din țară, regimul termic al acestei luni a fost foarte cald și extrem de cald, în nordul și centrul Transilvaniei și Maramureșului sau foarte cald în sudul Munților Apuseni (zona Culoarului Mureșului), sud-vestul Transilvaniei, dar și la munte, izolat, în zona Obârșia Lotrului (Carpații Meridionali). Excepțional, regimul termic a fost rece în nord-estul Moldovei și local, în Muntenia, respectiv în zona capitalei.
Temperatura maximă lunară din februarie 2026, înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, a fost de 16,8 °C și s-a înregistrat la stațiile Vărădia de Mureș și Pătârlagele, în zilele de 12 februarie și respectiv 14 februarie (figura 7).
Cea mai mică temperatură maximă zilnică a aerului a fost de -10,7 °C, înregistrată la stația meteorologică Vf. Omu, în data de 18 februarie.
Temperatura minimă lunară, -17,7 °C, s-a înregistrat în Muntenia, la stația meteorologică Roșiorii de Vede, în data de 3 februarie (figura 8). Minimele cele mai scăzute, de sub -16 °C, s-au înregistrat în zone joase ale Munteniei, în condiții de inversiune termică. Astfel, în aceste areale, cele mai mici valori ale temperaturii minime din această lună au fost cu circa 2,0 °C mai scăzute decât cele înregistrate în zona montană înaltă, cu altitudini de peste 2500 m (Vf. Omu -15,3°C), situat deasupra stratului de inversiune.
Cea mai ridicată temperatură minimă a aerului din februarie 2026 a fost de 7,4°C, la stația meteorologică Săcuieni, în ziua de 12 februarie.
Numărul de zile cu îngheț (temperatura minimă ≤ 0 °C) din luna februarie 2026 a fost ridicat la nivelul întregii țări, depășind 10 zile la toate stațiile meteorologice (figura 9). Cele mai mari valori, de peste 25 de zile, s-au înregistrat în zona montană și în depresiunile intramontane. Frecvența lunară a zilelor cu îngheț s-a menținut ridicată, cu valori cuprinse între 21 și 25 de zile, în cea mai mare parte a Moldovei, în jumătatea estică a Maramureșului, în estul Transilvaniei și în zona deluroasă subcarpatică, precum și izolat în nordul Olteniei și al Dobrogei. Numărul de zile cu îngheț a variat între 16 și 20 de zile pe areale extinse din Oltenia și Muntenia, în sud-estul Transilvaniei, în jumătatea nordică a Dobrogei și în vestul Deltei Dunării, precum și în majoritatea arealelor montane joase și în unele depresiuni. În restul teritoriului, frecvența acestora a fost cuprinsă între 11 și 15 zile, respectiv în cea mai mare parte a Transilvaniei, în estul Deltei Dunării, în sudul Dobrogei, în Banatul montan de altitudini medii și joase, în sudul Munților Apuseni (inclusiv în Culoarul Mureșului), precum și izolat în Muntenia, Oltenia și nordul Moldovei. Cele mai reduse valori, de aproximativ 10 zile, s-au înregistrat pe litoralul sudic al Mării Negre și în arealele de câmpie din Crișana și Banat.
Analiza abaterii numărului de zile cu îngheț din februarie 2026 față de media intervalului de referință standard (1991–2020) indică anomalii negative în cea mai mare parte a țării (figura 10). Cele mai mari abateri negative, de peste 12 zile, s-au înregistrat local în jumătatea vestică a țării, pe areale izolate din nord-vestul și sud-vestul Transilvaniei, în sudul Munților Apuseni și în sudul Crișanei. Valori ridicate ale abaterilor negative, de 7–9 zile, s-au înregistrat pe areale extinse din Crișana, în nordul Banatului, în nordul Transilvaniei și în vestul Maramureșului. Abateri negative de 4–6 zile au caracterizat areale izolate din centrul și sudul Transilvaniei, din nordul Crișanei, precum și din sudul Banatului și al Dobrogei. Cele mai reduse valori ale abaterilor negative, de 2–3 zile, s-au înregistrat pe areale extinse din Oltenia și Muntenia, în sudul Dobrogei și izolat în nordul și sudul Moldovei, în estul Transilvaniei, precum și în unele depresiuni intramontane. În această lună s-au înregistrat și abateri pozitive, însă acestea au avut un ecart valoric mai restrâns decât cele negative. Astfel de abateri s-au manifestat numai pe areale restrânse din Moldova, în nordul Dobrogei și în vestul Deltei Dunării sau izolat în nordul Munteniei. În restul țării, frecvența zilelor cu îngheț s-a situat în limite normale față de media multianuală a lunii februarie, respectiv în zona montană, în cea mai mare parte a depresiunilor intramontane, precum și pe areale izolate din nordul și sudul Olteniei, nordul și nord-estul Munteniei, nordul Dobrogei, centrul și sudul Moldovei și în Delta Dunării.
Zile de iarnă (temperatura maximă ≤ 0 °C) s-au înregistrat la nivelul întregii țări, cu o frecvență mai ridicată în regiunile extracarpatice din estul, sud-estul și sudul țării, precum și în zona carpatică (figura 11). Numărul cel mai mare de zile de iarnă s-a înregistrat în zona montană înaltă din Carpații Orientali și Meridionali și, izolat, în Carpații Occidentali, unde frecvența acestora a depășit 25 de zile. Valori lunare cuprinse între 16 și 25 de zile au caracterizat, în general, arealul carpatic de altitudini medii și joase, precum și nordul extrem al Moldovei și al Maramureșului. În centrul și nordul Moldovei și în zona subcarpatică adiacentă, numărul zilelor de iarnă a fost mai redus, situându-se între 11 și 15 zile. Frecvența acestor zile a fost cuprinsă între 6 și 10 zile în cea mai mare parte a Moldovei și în zona subcarpatică a acesteia, în nordul și centrul Dobrogei, în sud-estul Munteniei și izolat în Oltenia, precum și în unele zone montane joase și în unele depresiuni intramontane. Cele mai reduse valori, de 1–5 zile, s-au înregistrat în majoritatea depresiunilor intramontane, în regiunile subcarpatice, în cea mai mare parte a Munteniei și Dobrogei, precum și în estul submontan al Transilvaniei, în zonele joase submontane ale Maramureșului, în sudul Banatului și al Dobrogei, dar și în Delta Dunării.
Analiza abaterii numărului de zile de iarnă din februarie 2026 față de media intervalului de referință standard (1991–2020) indică anomalii negative în jumătatea vestică a țării, cuprinzând areale extinse din Transilvania, Crișana și Banat și preponderent pozitive, în nord-estul și sudul țării (figura 12). Cele mai mari abateri negative, de peste 9 zile, s-au înregistrat, izolat, în nordul și centrul Carpaților Orientali. Abaterile negative au avut valori de 7–9 zile în cea mai mare parte a Transilvaniei și în unele areale montane înalte, de 4–6 zile în centrul și sudul Transilvaniei, în nordul Crișanei, în sudul Banatului, precum și în zona montană și în unele depresiuni intracarpatice din Carpații Meridionali și Occidentali. Cele mai reduse abateri negative, de 2–3 zile, s-au înregistrat în sudul Crișanei, în nordul Banatului și izolat în unele areale din Carpații Meridionali, în zonele deluroase subcarpatice, în arealele de câmpie din Muntenia, în regiunile de podiș și câmpie din Moldova, precum și pe litoralul sudic al Mării Negre. Abaterile pozitive s-au înregistrat în Moldova, cu valori mai mari (4–6 zile sau chiar peste 6 zile) în centrul și nordul extrem al acestei regiuni, în unele areale montane înalte din Carpații Orientali și Meridionali, precum și în sudul și sud-estul țării, corespunzător unor areale joase din Oltenia, Muntenia și nordul Dobrogei. În restul teritoriului, respectiv în cea mai mare parte a Munteniei, Olteniei, Dobrogei (inclusiv în Delta Dunării) și în sudul Moldovei, nu s-au înregistrat abateri ale numărului lunar de zile de iarnă.
Cantitatea totală de precipitații din luna februarie 2026 a avut valori peste 100 mm în centrul și estul Munteniei, în sudul Moldovei și local, în Carpații Meridionali (figura 13). Valori cuprinse între 50 și 100 mm s-au înregistrat în majoritatea zonelor din jumătatea de sud a țării. În jumătatea de nord, dar și în vestul extrem și în Delta Dunării, valorile lunare s-au situat între 20 și 50 mm, iar local, în nordul Moldovei și izolat în Maramureș și în Depresiunea Ciucului, acestea au scăzut sub 20 mm.
Cea mai mare cantitate lunară s-a înregistrat la stația meteorologică Bâlea Lac și a fost de 132,7 mm.
Cantitatea totală de precipitații medie pe țară din luna februarie 2026 a avut valoarea de 65,1 mm, fiind cu 71,7 % mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 14 și 15).
Cantitatea totală de precipitații la București-Filaret din luna februarie 2026 a avut valoarea de 110,3 mm, fiind cu 318,5 % mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 16 și 17). Astfel, luna februarie 2026 este a doua cea mai ploioasă lună februarie din 1901, după cea din anul 1954.
Abaterea cantității de precipitații din luna februarie 2026 față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020), calculată în procente, a fost pozitivă la cele mai multe stații meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie (124 stații). La 33 de stații meteorologice, majoritatea localizate în Muntenia, sudul Moldovei și zona Carpaților și Subcarpaților de Curbură, abaterea pozitivă a depășit 300 %, iar la cinci dintre acestea, majoritatea din Muntenia, abaterea pozitivă a avut valori peste 400 %. Cele mai mari abateri pozitive, de peste 600 %, s-au înregistrat la stațiile meteorologice Buzău (602,5 %) și Rm. Sărat (630,2 %). Abateri negative s-au înregistrat la 20 de stații meteorologice, localizate preponderent în vestul, nordul și nord-vestul țării, dar și local în sud-estul Transilvaniei, iar cea mai mare valoare a abaterii negative a fost de 48,6 %, la Ocna Șugatag.
Analizând încadrarea în clase de severitate pluviometrice a cantităților lunare de precipitații din februarie 2026, se observă că regimul pluviometric a fost foarte excedentar și extrem de excedentar în regiunile extracarpatice din estul, sud-estul și sudul țării (figura 18). Acesta a fost normal în nord-estul Moldovei, în centrul și vestul țării, cuprinzând areale extinse din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș. Pe areale restrânse din nordul și centrul Transilvaniei și Maramureșului, regimul pluviometric a fost deficitar.
În luna februarie 2026 a fost depășită cantitatea lunară maximă absolută de precipitații și cantitatea maximă în 24 de ore la opt stații meteorologice (tabelul 1), respectiv la patru stații meteorologice (tabelul 2).
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Cantitatea lunară de precipitații (mm), maximă absolută | Anul producerii | Cantitatea lunară de precipitații (mm), februarie 2026 |
|---|---|---|---|---|
| 1 | Bisoca | 81,7 | 1984 | 90,9 |
| 2 | Brăila | 82,7 | 2018 | 87,6 |
| 3 | București-Afumați | 84,8 | 2018 | 90,8 |
| 4 | București-Băneasa | 98,6 | 2018 | 105,8 |
| 5 | Buzău | 102,1 | 1901 | 107,5 |
| 6 | Focșani | 93,2 | 1952 | 117,6 |
| 7 | Pătârlagele | 97,3 | 2005 | 117,6 |
| 8 | Sf. Gheorghe (Covasna) | 45,1 | 1953 | 45,7 |
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Cantitatea de precipitații în 24 de ore (mm), maximă absolută | Data de producere | Cantitatea de precipitații maximă în 24 de ore (mm), Februarie 2026 | Data de producere |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Bisoca | 45,0 | 10.02.1984 | 46,3 | 06.02.2026 |
| 2 | Buzău | 31,1 | 22.02.1901 | 53,8 | 06.02.2026 |
| 3 | Lăcăuți | 21,1 | 09.02.2003 | 21,2 | 16.02.2026 |
| 4 | Oltenița | 24,6 | 18.02.1992 | 26,0 | 18.02.2026 |
Cantitatea maximă de precipitații căzută în 24 de ore din luna februarie 2026 a avut valori de peste 60 mm în zona subcarpaților de Curbură cu cele mai mari valori la stațiile meteorologice Buzău și Rm. Sărat, dar și la postul pluviometric Țâmboiești (figura 19). Astfel că în sudul, estul și sud-estul țării, cantitățile maxime au fost în cea mai mare parte valori cuprinse între 40 și 60 mm. Cele mai mici valori, sub 10 mm, s-au înregistrat la stațiile meteorologice din Transilvania, nordul Moldovei, Banat și Crișana. Valoarea maximă pe țară, de 72,0 mm, s-a înregistrat la postul pluviometric Țâmboiești, în data de 6 februarie.
Grosimea maximă a stratului de zăpadă din luna februarie 2026 a depășit 140 cm la unele stații din zona montană înaltă, la peste 2000 m altitudine (figura 20). Cea mai mare valoare, 203 cm, s-a înregistrat la stația meteo Vf. Omu (Munții Bucegi), iar la Bâlea Lac s-au măsurat 197 cm. În majoritatea zonelor montane, grosimea maximă a stratului de zăpadă a avut în general, valori cuprinse între 70 și 150 cm. În centrul Munteniei, în zona munților Orientali acesta s-a situat între 40 – 50 cm. Între 10 – 30 cm de zăpadă s-au înregistrat în Banat, Crișana, Transilvania, Oltenia, sudul Dobrogei și în Moldova . În restul țării, stratul de zăpadă a avut o grosime maximă de până la 5 cm.
Colectiv de lucru – Serviciul de Climatologie: Adrian Irașoc, Vlad Amihăesei, Monica Gabriela Paraschiv, Dana Micu, Mădălina Moise, Alexandru Dumitrescu.