Caracterizare climatologică
Septembrie 2025
Temperatura medie a lunii septembrie 2025 a avut valori cuprinse între 5,2 °C, la stația meteorologică Vf. Omu și 21,3 °C, la Drobeta-Turnu Severin (figura 1). Cele mai mari valori, peste 20 °C, s-au înregistrat în jumătatea sudică a Olteniei, pe areale extinse din sudul Munteniei, în vestul Banatului și Crișanei și izolat, în Dobrogea (pe litoralul sudic al Mării Negre). Valori cuprinse între 18 și 20 °C s-au înregistrat în cea mai mare parte a Munteniei și Dobrogei (inclusiv în Delta Dunării), în sudul Moldovei, estul Banatului și centrul și nordul Crișanei, precum și în câteva areale restrânse din vestul Transilvaniei (zona Alba Iulia-Deva). În restul regiunilor extracarpatice, incluzând cea mai mare parte a Podișului Moldovei, Transilvaniei și unele areale din Crișana deluroasă și nordul Dobrogei, mediile termice lunare au fost cuprinse între 16 și 18 °C. Temperatura medie a lunii septembrie 2025 a variat între 10 și 16 °C în estul Transilvaniei, zona subcarpatică a Moldovei, unele depresiuni intracarpatice extinse (Depresiunea Brașovului), precum și în zona montană cu altitudini joase și moderate. Mediile termice au scăzut sub 10 °C odată cu creșterea altitudinii și în majoritatea depresiunilor. În general, în zona montană, mediile termice s-au încadrat între 8 și 10 °C. La altitudine (peste 1800 m), valorile mediilor au variat între 6 și 8 °C, scăzând sub 6 °C pe creste, la peste 2500 m.
Temperatura medie lunară a aerului pe țară1 din septembrie 2025 a avut valoarea de 18,6 °C, iar media pe țară a fost cu 2,6 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 2 și 3). Astfel, luna septembrie 2025 se clasează pe locul 7 în topul celor mai calde luni septembrie din 1901.
Temperatura medie lunară a aerului pe țară2 calculată din datele provenite de la 129 de stații meteorologice, din luna septembrie 2025, a avut valoarea de 17,3 °C, fiind cu 2,6 °C mai mare față de mediana intervalului de referință (1991 – 2020) (figurile 4 și 5). Astfel, luna septembrie 2025 se clasează pe locul 6 în topul celor mai calde luni septembrie din 1961.
Temperatura medie lunară a aerului în București din septembrie 2025 a avut valoarea de 20,5 °C (București-Filaret), fiind cu 2,6 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 6 și 7).
Abaterea temperaturii medii a aerului din luna septembrie 2025 față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) a fost pozitivă la toate stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie și a avut valori cuprinse între 2 – 4,4 °C la cele mai multe dintre acestea (116 stații). La 40 de stații meteorologice din Banat, Crișana și Oltenia abaterea pozitivă a depășit 3 °C. Valoarea maximă a abaterii pozitive a fost de 4,4 °C și s-a înregistrat la stațiile meteorologice Banloc și Jimbolia. Cele mai mici abateri pozitive, cuprinse între 0,5 – 1,5 °C s-au înregistrat în estul țării, în Dobrogea, în centrul și estul Moldovei. Cea mai redusă abatere pozitivă (0,5 °C) s-a înregistrat în Delta Dunării, la stațiile meteorologice Sfântu Gheorghe și Gorgova.
Analizând încadrarea în clase de severitate termice a temperaturii medii lunare din septembrie 2025 (figura 8), se poate observa că regimul termic a fost cald în cea mai mare parte a țării. Acesta a fost extrem de cald și foarte cald în cea mai mare parte a Banatului, Crișanei și a Olteniei, și pe areale restrânse din sudul și centrul Munteniei. Regimul termic s-a încadrat în limite normale, doar izolat, în unele areale din sud-estul Deltei Dunării.
Temperatura maximă lunară din septembrie 2025, înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, a fost de 37,3 °C, la Giurgiu, în data de 3 septembrie. Cea mai mică temperatură maximă zilnică a aerului a fost de -2,5 °C, înregistrată la stația meteorologică Vf. Omu, în data de 30 septembrie.
Temperatura minimă lunară, -6,4 °C, s-a înregistrat la stația meteorologică Miercurea Ciuc, în data de 28 septembrie. Cea mai ridicată temperatură minimă a aerului a fost de 23,0°C, la stația meteorologică Șiria (jud. Arad), în ziua de 5 septembrie.
În această lună, mai multe regiuni din țară au înregistrat un număr mare de zile tropicale și de vară.
Zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 °C ) s-au înregistrat în majoritatea regiunilor țării (figura 9). Cea mai mare frecvență lunară a acestora, de peste 10 zile, s-a înregistrat în lunca Dunării (între Drobeta-Turnu Severin și Giurgiu) și în vestul Banatului. Pe areale extinse din Muntenia și Oltenia (incluzând lunca Dunării), Crișana și în nordul Banatului, frecvența zilelor tropicale a fost de asemenea destul de ridicată (6-10 zile). În restul țării, incluzând nordul Olteniei și Munteniei, centrul și nord-vestul Transilvaniei, cea mai mare parte a Moldovei, în Dobrogea și în unele depresiuni intracarpatice (Depresiunea Brașovului) frecvența zilelor tropicale a fost de numai 1-5 zile. În această lună, în zona montană, în unele areale de podiș din sudul, vestul și nord-estul Transilvaniei, precum și în cea mai mare parte a zonei litorale și Deltei Dunării, zilele tropicale au lipsit.
Analiza abaterii numărului de zile tropicale din septembrie 2025 față de media intervalului de referință standard (1991 - 2020) indică anomalii pozitive în majoritatea regiunilor extracarpatice ale țării și doar izolat în cele intracarpatice (figura 10). Aceste abateri au în general valori cuprinse între 4 și 9 zile. Cele mai mari abateri pozitive, de 10-12 zile sau chiar de peste 12 zile, s-au înregistrat local, în vestul Banatului. În cea mai mare parte a Olteniei și Munteniei, precum și izolat, în nordul Crișanei, sudul Moldovei și nordul Dobrogei, abaterile pozitive nu au depășit 4-6 zile. Cele mai reduse valori de abatere pozitivă (2-3 zile) au fost înregistrate pe areale extinse în Moldova și Dobrogea și izolat, în estul Munteniei, centrul și nord-vestul Transilvaniei, precum și în unele areale depresionare intracarpatice extinse (Depresiunea Brașovului). În această lună s-au înregistrat și abateri negative slabe (de circa 1 zi), pe areale restrânse din Podișul Moldovei (la sud de Iași și în zona Târgu Neamț).
Zile de vară (temperatura maximă ≥ 25 °C) au fost înregistrate pe arii extinse din țară, cu o frecvență mai ridicată în sud, sud-est și vestul extrem al țării (figura 11). Cea mai mare frecvență lunară, de peste 20 de zile, s-a înregistrat în sudul și estul Munteniei și sudul Olteniei, suprapus zonei luncii Dunării, în cea mai mare parte a Câmpiei Române și local în vestul Banatului. În vestul și nordul Dobrogei, sudul Moldovei, zonele de câmpie din Banat și Crișana și izolat, în Transilvania, frecvența înregistrată a fost de 16-20 zile de vară. În zonele de deal și podiș din Crișana, Transilvania și Moldova, precum și în estul Dobrogei, cuprinzând zona litorală și arii extinse din Delta Dunării, numărul zilelor de vară a variat, între 11 și 15 de zile, în timp ce în zonele subcarpatice și depresionare intracarpatice, precum și extremitatea estică a Deltei Dunării, frecvența lunară a acestora a scăzut la 6-10 zile. Cea mai redusă frecvență, de 1–5 zile, a fost specifică regiunii carpatice. Aceste zile au lipsit în toată zona montană cu altitudini mai mari de 1600-1800 m.
Analiza abaterii numărului de zile de vară din septembrie 2025 față de media intervalului de referință standard (1991 - 2020) a fost caracterizată prin anomalii pozitive în cea mai mare parte a țării (figura 12). Cele mai mari abateri, de peste 9 zile, s-au înregistrat izolat, în câteva zone restrânse submontane din vestul Olteniei, montane și depresionare din sudul Banatului, de câmpie și deal din Crișana și de podiș din vestul Transilvaniei. Anomaliile pozitive cu valori de 7-9 zile au dominat Oltenia, Banatul și Crișana, dar au fost semnalate pe arii extinse și în centrul și vestul Munteniei, cea mai mare parte a Transilvaniei, nordul, vestul și sudul Moldovei și izolat în nordul Dobrogei, incluzând și nordul Deltei Dunării. Restul regiunilor țării s-au caracterizat prin abateri pozitive de 4-6 zile. Cele mai reduse abateri pozitive, de 2-3 zile, evidențiind caracteristici termice de vară mai apropiate de normală, au fost înregistrate izolat, în cadrul zonelor deluroase de contact cu regiunea carpatică din Subcarpații Moldovei, depresiuni intracarpatice din Carpații Orientali și pe litoral, în zona Năvodari. La munte, abaterile înregistrate nu au depășit 1 zi.
În ansamblu, septembrie 2025 s-a remarcat printr-un caracter termic cald, cu o frecvență ridicată a zilelor de vară indicând o persistență neobișnuită a regimului de temperaturi estivale până spre finalul lunii.
Cantitatea totală de precipitații din luna septembrie 2025 a avut valori peste 50 mm în nordul și sudul Moldovei, în cea mai mare parte a Maramureșului, pe areale din vestul, estul și sudul Transilvaniei, în nordul și estul Crișanei, în centrul și nord-estul Banatului și local, în nord-estul Munteniei și al Dobrogei (figura 13). Valori mai mari de 75 mm s-au înregistrat doar în zona montană, în nordul Moldovei și izolat, în nord-estul Munteniei. La munte, la altitudini peste 1800 m, s-au înregistrat local și cantități lunare ce au depășit 125 mm. Cea mai mare cantitate lunară s-a înregistrat la stația meteo Bâlea-Lac și a fost de 140,3 mm. Cea mai mare valoare a cantității maxime de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 66,5 mm și s-a înregistrat la stația meteo Râmnicu Sărat. În Oltenia și Muntenia cantitățile lunare de precipitații au fost în general sub 20 mm, în timp ce în restul țării acestea au variat între 20 și 40 mm. În sudul Olteniei și în sudul și estul Munteniei, s-au înregistrat sub 10 mm, iar în unele areale izolate din aceste regiuni chiar sub 5 mm.
Cantitatea totală de precipitații medie pe țară3 din luna septembrie 2025 a avut valoarea de 37,1 mm, fiind cu 35,8 % mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 14 și 15).
Abaterea cantității de precipitații din luna septembrie 2025 față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020), calculată în procente, a fost negativă la cele mai multe stații meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie (112 de stații). La 59 de stații meteorologice, majoritatea localizate în jumătatea sudică a țării, abaterea negativă a depășit 50 %, iar la 28 dintre acestea, majoritatea din Oltenia și Muntenia, abaterea negativă a avut valori peste 70 %. Cea mai mare valoare a abaterii negative a fost de 98,1 %, la stația meteorologică Giurgiu. Abateri pozitive s-au înregistrat la 42 de stații meteorologice, localizate preponderent în Moldova, Transilvania, Banat și Crișana, precum și în zona montană și pe areale restrânse din Delta Dunării. Acestea au avut în general valori sub 50 %, însă izolat au depășit 100-150 %. Cea mai mare valoare a abaterii pozitive a fost de 181,7 %, la Darabani (nordul județului Botoșani).
Analizând încadrarea în clase de severitate pluviometrice a cantităților lunare de precipitații din septembrie 2025, se observă că regimul pluviometric a fost în general deficitar în jumătatea sudică a țării, dar și în unele areale din jumătatea nordică: sudul Crișanei, nord-estul, centrul și partea central-sudică a Transilvaniei, precum și în nordul și sudul Carpaților Orientali (figura 16). Acesta a fost foarte deficitar și extrem de deficitar pe areale relativ restrânse din Oltenia și Muntenia, și izolat, în Carpați. Regimul pluviometric a fost în general normal în jumătatea nordică și în sud-estul țării. Acesta a fost excedentar pe areale restrânse din Moldova și din zona montană, și local sau izolat, în Banat, Crișana, Transilvania și în nord-estul Munteniei și al Dobrogei. Izolat, în nordul județului Botoșani, în Masivul Ceahlău și în sud-estul județului Arad (lunca Mureșului), regimul pluviometric a fost foarte excedentar și extrem de excedentar.
Deși luna septembrie 2025 a avut caracter pluviometric dominant normal spre deficitar, local, instabilitatea atmosferică a fost accentuată, pe fondul acesteia producându-se vijelii însoțite de căderi de grindină și măzăriche și în unele zone semnalându-se depuneri ale unui strat consistent de greloane de gheață. Astfel, s-au înregistrat căderi de grindină în mai multe regiuni din țară, incluzând Transilvania, Banatul și Crișana. Acest fenomen a fost semnalat izolat și în Moldova (figura 17).
La nivel național, au fost identificate 20 de areale/localități în care a căzut grindină, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior cu date de observație meteorologică. Astfel, pe lângă măsurătorile realizate la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, au fost utilizate și informații provenite de la European Severe Storms Laboratory (European Severe Weather Database), precum și de pe grupurile Furtuni România, Severe Weather Alert Sălaj, RAW Meteo, Oltenia Weather Alert și Meteoplus (vezi date).
Cele mai multe căderi de grindină au fost raportate în județul Bihor.
Diametrul maxim înregistrat al grelonului de grindină a fost de 6,0 cm, această valoare fiind raportată în localitatea Borozel (comuna Borod) din județul Bihor.
Colectiv de lucru - Serviciul de Climatologie: Vlad Amihăesei, Dana Micu, Adrian Irașoc, Mădălina Moise, Alexandru Dumitrescu