Caracterizare climatologică

Iulie 2025

Temperatura medie a lunii iulie 2025 a avut valori cuprinse între 8,6 °C, la stația meteorologică Vf. Omu și 26,7 °C, la Călărași și Zimnicea (figura 1). Cele mai mari valori, peste 26 °C, s-au înregistrat în sudul și sud-vestul țării. Valori cuprinse între 24 și 26 °C s-au înregistrat în cea mai mare parte a Munteniei, Olteniei, în Dobrogea și sudul Moldovei. În vestul țării, în Moldova și în nordul Munteniei și Olteniei, mediile lunare de temperatură au fost cuprinse între 22 și 24 °C. În Transilvania, în zonele submontane și în majoritatea depresiunilor intramontane, valorile au fost cuprinse între 18 și 22 °C. În majoritatea zonelor montane, mediile lunare s-au încadrat între 12 și 18 °C, iar în zona montană înaltă (la peste 1800 m), mediile au scăzut și sub 10 °C.


Figura 1: Temperatura medie lunară – iulie 2025


Temperatura medie lunară a aerului pe țară din iulie 2025 a avut valoarea de 23,5 °C, aceasta fiind cu 1,7 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).


Figura 2: Tendința de evoluție a temperaturii medii lunare din iulie în intervalul 1901-2025, în România
Figura 3: Abaterea temperaturii medii a lunii iulie în România, în intervalul 1901-2025, față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020)


Temperatura medie lunară a aerului pe țară calculată din datele de la 129 de stații meteorologice, din luna iulie 2025, a avut valoarea de 22,1 °C, fiind cu 1,7 °C mai mare față de mediana intervalului de referință (1991 – 2020), iar luna iulie 2025 se clasează în acest caz pe locul al cincilea în topul celor mai calde luni iulie din intervalul 1961–2025 (figurile 4 și 5).


Figura 4: Tendința de evoluție a temperaturii medii lunare din iulie, în intervalul 1961-2025, în România
Figura 5: Abaterea temperaturii medii a lunii iulie în România, în intervalul 1961-2025, față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020)


Temperatura medie lunară a aerului în București din iulie 2025 a avut valoarea de 26,4 °C (București-Filaret), fiind cu 2,6 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020). Astfel, la stația meteorologică București-Filaret, luna iulie 2025 se află pe locul al cincilea în topul celor mai calde luni iulie din perioada 1901-2025 (figurile 6 și 7).


Figura 6: Tendința de evoluție a temperaturii medii lunare din iulie în intervalul 1901-2025, la stația meteorologică București-Filaret
Figura 7: Abaterea temperaturii medii a lunii iulie la stația meteorologică București-Filaret, în intervalul 1901-2025, față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020)


Abaterea temperaturii medii a aerului din luna iulie 2025 față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) a fost pozitivă la toate stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie și a avut valori peste 2°C la stațiile din jumătatea sudică a țării. La 60 de stații meteorologice, cele mai multe situate în centrul și vestul țării, abaterea a avut valori cuprinse între 1 și 2 °C. Valoarea maximă a abaterii temperaturii medii a aerului a fost de 3,4 °C și s-a înregistrat la stația meteorologică Slatina. Cele mai mici valori ale abaterii au fost înregistrate în Maramureș (0,4 °C la Ocna Șugatag, Târgu Lăpuș, Satu Mare și Supuru de Jos) și în Delta Dunării (0,3°C la Sulina).

Analizând încadrarea în clase de severitate termice a temperaturii medii lunare din iulie 2025 (figura 8), se poate observa că regimul termic a fost extrem de cald pe areale din sudul și sud-estul țării, iar local și în zona montană. Acesta a fost foarte cald în jumătatea sudică a țării și local sau izolat, în Banat, Crișana, Moldova și Transilvania. În restul țării, regimul termic a fost în general cald, iar izolat, în nord-vestul țării (Ocna Șugatag) și în extremitatea estică a Deltei Dunării (Sulina), acesta s-a încadrat în limite normale.


Figura 8: Regionarea claselor de severitate termice din iulie 2025, determinate prin metoda percentilelor


Temperatura maximă lunară din iulie 2025, înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, a fost de 43,4 °C, la Calafat, în 26 iulie (figura 9). Cea mai mică temperatură maximă zilnică a aerului a fost de 3,7 °C, înregistrată la stația meteorologică Vf. Omu, în data de 10 iulie.


Figura 9: Temperatura maximă lunară (°C) – iulie 2025


În luna iulie 2025 temperatura maximă absolută lunară a fost egalată/depășită la 11 stații meteorologice (tabelul 1).


Tabelul 1: Stațiile meteorologice unde au fost înregistrate temperaturi maxime lunare egale sau mai mari decât maxima absolută a lunii iulie
Nr. crt. Stația meteorologică Temperatura maximă lunară (°C), maximă absolută Data de producere Temperatura maximă lunară (°C), iulie 2025 Data de producere
1 Alba Iulia 39,7 09.07.1947 40,6 26.07.2025
2 Arad 40,2 24.07.2007 40,6 26.07.2025
3 Chișineu-Criș 39,7 17.07.2024 41,0 26.07.2025
4 Gurahonț 39,5 16.07.2024 40,1 26.07.2025
5 Holod 40,0 16.07.2024 40,4 26.07.2025
6 Lugoj 40,7 24.07.2007 41,7 26.07.2025
7 Reșița 40,0 24.07.2007 40,3 26.07.2025
8 Șiria 38,2 23.07.2022 39,3 26.07.2025
9 Ștei 38,7 23.07.2022 38,8 26.07.2025
10 Țebea 38,7 23.07.2022 39,4 26.06.2025
11 Vărădia de Mureș 40,3 24.07.2007 40,3 26.07.2025


Temperatura minimă lunară, -1,9 °C, s-a înregistrat la stația meteorologică Vf. Omu, în ziua de 21 iulie. Cea mai ridicată temperatură minimă a aerului a fost de 25,0°C, la stația meteorologică Șiria (jud. Arad), în ziua de 26 iulie.

O caracteristică importantă a acestei luni a fost numărul mare de zile de vară, zile tropicale și caniculare, pe parcursul valului de căldură ce s-a manifestat pe teritoriul țării.

Zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 °C ) s-au înregistrat în Muntenia, Oltenia, Dobrogea, pe areale extinse din Moldova, Banat, Crișana și Transilvania și în vestul Maramureșului (figura 10). Cele mai multe astfel de zile, peste 21, au fost sudul, sud-vestul și centrul Olteniei și în sud-vestul extrem al Munteniei. Cel mai mare număr de zile tropicale a fost 26, la Calafat.


Figura 10: Numărul de zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 °C) din iulie 2025


Analiza abaterii numărului de zile tropicale din iulie 2025 față de media intervalului de referință standard (1991 - 2020) indică anomalii pozitive mari, peste 12, pe areale din Oltenia și local, în Banat și Transilvania. Anomalii situate în intervalul 4 – 12 zile au fost înregistrate în Muntenia, Dobrogea, sudul și nordul Moldovei, sudul, vestul și centrul Transilvaniei, Banat, pe areale extinse din Crișana și în jumătatea de vest a Maramureșului (figura 11).


Figura 11: Abaterea numărului de zile tropicale din iulie 2025 față de media intervalului de referință standard (1991-2020)


Nopți tropicale (temperatura minimă ≥ 20 °C) s-au înregistrat în Dobrogea, Delta Dunării, în cea mai mare parte a Olteniei, Munteniei, Banatului și Crișanei, pe areale restrânse din sudul și estul Moldovei și local, în nord-vestul Transilvaniei (figura 12). Cele mai mari valori, ce au depășit 16 și local 20 de nopți, au caracterizat litoralul nordic și sudic al Mării Negre și extremitatea nord-estică a Munteniei (zona Galați). În alte regiuni ale țării, frecvența nopților tropicale a variat între 11 – 15 nopți și anume în unele areale din Dobrogea continentală, Delta Dunării, sudul și nordul Munteniei, sudul Moldovei și sud-vestul Olteniei. În restul țării s-au înregistrat în general între 6 – 10 nopți tropicale, cu cele mai reduse frecvențe de 1 – 5 nopți tropicale în Câmpia de Vest, Câmpia Brăilei și cea mai mare parte a Podișului Moldovei.


Figura 12: Numărul de nopți tropicale (temperatura minimă ≥ 20 °C) din iulie 2025


Analiza abaterii numărului de nopți tropicale din iulie 2025 indică anomalii pozitive în aproape toate regiunile în care s-au înregistrat (figura 13). În Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Delta Dunării, sudul și estul Moldovei, pe areale extinse din Crișana și local, în Banat, s-au înregistrat abateri cuprinse între 4 și 9 nopți tropicale. Abateri peste 9 nopți tropicale s-au înregistrat doar izolat, în București și pe areale din lunca Dunării, din Subcarpații Curburii și de pe litoral. În restul țării, abaterile au avut valori de 2 – 3 nopți tropicale. Local, în nord-estul Moldovei și al Munteniei, s-au înregistrat abateri negative, însă nu au depășit 2 nopți tropicale.


Figura 13: Abaterea numărului de nopți tropicale din iulie 2025 față de media intervalului de referință standard (1991-2020)


Zile caniculare (temperatura maximă ≥ 35 °C) au fost înregistrate în Oltenia, Muntenia, Banat, Crișana, vestul Maramureșului, pe areale extinse din Transilvania, în sudul și estul Moldovei și în nordul și vestul Dobrogei (figura 14). Cele mai multe zile caniculare, peste 15, s-au înregistrat izolat, în unele sectoare ale luncii Dunării din Oltenia (zona Calafat) și Muntenia (zona Giurgiu). În cea mai mare parte a Olteniei și a Munteniei, dar și în sudul Moldovei și vestul Dobrogei, s-au înregistrat între 11 – 15 zile caniculare. În Câmpia de Vest, pe areale extinse din nordul Olteniei și al Munteniei, precum și din sudul și estul Moldovei, în lunca Mureșului, și pe areale restrânse din Dobrogea, numărul de zile caniculare înregistrate a fost cuprins între 6 și 10. În restul țării frecvența înregistrată a fost de 1 – 5 zile caniculare.


Figura 14: Numărul de zile caniculare (temperatura maximă ≥ 35 °C) din iulie 2025


Analiza abaterii numărului de zile caniculare din iulie 2025 față de media intervalului de referință standard (1991 - 2020) indică anomalii pozitive în toate regiunile, având în general valori între 7 și 12 zile (figura 15). Valori mai mari, de peste 10 zile, au caracterizat preponderent Oltenia și Muntenia, regiuni în care izolat abaterea a depășit și 12 zile. Cele mai mici abateri, de 2 – 3 zile, caracterizează vestul Maramureșului, cea mai mare parte a Transilvaniei, areale extinse din Subcarpați și din Moldova și areale mai restrânse din Dobrogea și Delta Dunării.


Figura 15: Abaterea numărului de zile caniculare din iulie 2025 față de media intervalului de referință standard (1991-2020)


Contextul sinoptic care a contribuit la definirea caracterului cald al acestei luni a fost determinat de existența unei depresiuni extinse în zona Arhipelagului Britanic și a unei dorsale anticiclonice în sud-sud-vestul Europei. Cuplajul acestora a determinat ca mase de aer tropical (extrem de cald) din nordul Africii să fie dislocate și antrenate către estul și centrul Europei, staționând ulterior mai multe zile din luna iulie. Odată cu avansarea ciclonului atlantic spre est, spre continentul European, și ulterior prin poziționarea țării noastre în partea sa posterioară, România a intrat sub influența unei advecții de aer rece, care a determinat scăderea temperaturilor și creșterea gradului de instabilitate a vremii. Astfel, luna iulie 2025 s-a remarcat prin manifestarea a două valuri de căldură persistente, ce au afectat peste 80% din suprafața României. Transportul aerului tropical saharian spre țara noastră, în combinație cu persistența acestuia, a generat condiții pentru temperaturi extreme pe intervale lungi. Chiar dacă durata maximă a valului de căldură nu a fost printre cele mai mari (întreruperea valului în decada a doua datorită advecției reci, ca urmare a poziționării României în partea posterioară a ciclonului atlantic care a întrerupt manifestarea valului de căldură), temperaturile maxime din timpul acestora au depășit 42 °C la majoritatea stațiilor din sudul și sud-vestul țării, plasând aceste evenimente pe locul al treilea sub aspect termic (figura 16).


Figura 16: Variabilitatea temporală a valurilor de căldură din România din luna iulie (1961-2025)


Cantitatea totală de precipitații din luna iulie 2025 a avut valori peste 50 mm în cea mai mare parte a țării (figura 17). În cea mai mare parte a Moldovei, Transilvaniei, Maramureșului și în majoritatea zonelor montane și submontane, s-au înregistrat între 75 și 125 mm. Pe areale extinse din Transilvania și din Carpații Orientali și cei Meridionali, s-au înregistrat peste 150 mm, iar izolat, în zona montană, s-au înregistrat valori ce au depășit 200 – 225 mm. În sudul Munteniei, Olteniei, în vestul țării, în cea mai mare parte a Dobrogei și în Delta Dunării s-au înregistrat sub 50 mm. Cea mai mare valoare, respectiv 233,1 mm, s-a înregistrat în zona alpină a Munților Făgăraș, la stația meteo Bâlea-Lac. Cea mai mare valoare a cantității maxime de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 88,4 mm și s-a înregistrat în nordul Transilvaniei, la stația meteo Bistrița.


Figura 17: Cantitatea lunară de precipitații (mm) – iulie 2025


Cantitatea totală de precipitații medie pe țară din luna iulie 2025 a avut valoarea de 82,0 mm, destul de apropiată de normala climatologică, fiind cu 1,8 % mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 18 și 19).


Figura 18: Tendința de evoluție a cantității lunare de precipitații din luna iulie, medie pe țară, în intervalul 1961-2025, în România
Figura 19: Abaterea cantității medii de precipitații a lunii iulie în România, în intervalul 1961-2025, față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020)


Abaterea cantității de precipitații din luna iulie 2025 față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020), calculată în procente, a fost negativă la majoritatea stațiilor meteorologice situate în sudul și vestul țării (64 de stații). În nordul, centrul și estul țării abaterile au fost preponderent pozitive (84 de stații). Cea mai mare valoare a abaterii negative a fost de 89,3 %, la Bechet (lunca Dunării), iar cea mai mare valoare a abaterii pozitive a fost de 175,9 la Obârșia Lotrului (Munții Parâng).

Analizând încadrarea în clase de severitate pluviometrice a cantităților lunare de precipitații din iulie 2025, se observă că regimul pluviometric a fost excedentar în cea mai mare parte a Transilvaniei și Maramureșului, pe areale din nordul, estul și sudul Moldovei, în unele zone montane și izolat, în rest (figura 20). Acesta a fost foarte excedentar și extrem de excedentar pe areale extinse din Transilvania și local, în Carpații Orientali și în nord-estul Moldovei. În cea mai mare parte a Munteniei, în jumătatea sudică a Olteniei și a Dobrogei, în vestul Crișanei și izolat, în Banat și în zona montană, regimul pluviometric a fost deficitar. Local sau izolat, în Oltenia, Muntenia și Dobrogea, acesta a fost foarte deficitar și extrem de deficitar. În restul țării, regimul pluviometric s-a încadrat în limite normale.


Figura 20: Regionarea claselor de severitate pluviometrice din iulie 2025, determinate prin metoda percentilelor


În luna iulie 2025 au fost depășite cantitatea lunară de precipitații maximă absolută și cea maximă absolută de precipitații căzută în 24 de ore, ambele la aceeași stație meteorologică (tabelele 2 și 3).


Tabelul 2: Stațiile meteorologice unde au fost înregistrate cantități de precipitații lunare egale sau mai mari față de maxima absolută a lunii iulie
Nr. crt. Stația meteorologică Cantitatea lunară de precipitații (mm), maximă absolută Anul producerii Cantitatea lunară de precipitații (mm), Iulie 2025
1 Bistrița 195,2 1980 197,2


Tabelul 3: Stațiile meteorologice unde au fost înregistrate cantități de precipitații maxime în 24 de ore egale sau mai mari faţă de cantitatea de precipitații căzută în 24 de ore, maximă absolută a lunii iulie
Nr. crt. Stația meteorologică Cantitatea de precipitații în 24 de ore (mm), maximă absolută Data de producere Cantitatea de precipitații maximă în 24 de ore (mm), Iulie 2025 Data de producere
1 Bistrița 73,3 11.07.1938 88,4 30.07.2025


În luna iulie 2025, local, instabilitatea atmosferică a fost accentuată, pe fondul căreia s-au produs vijelii însoțite de căderi de grindină și măzăriche. În unele zone s-au semnalat depuneri ale unui strat consistent de greloane de gheață. Astfel, cele mai numeroase căderi de grindină s-au înregistrat în Moldova, Oltenia și Transilvania. Acest fenomen a avut caracter izolat în Banat, Crișana și Muntenia (figura 21).


Figura 21: Repartiția spațială a căderilor de grindină din România – iulie 2025


Au fost identificate 77 de areale/localități în care a căzut grindină, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior. Pe lângă măsurătorile realizate la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, au fost utilizate și informații provenite de la European Severe Storms Laboratory (European Severe Weather Database), precum și de pe grupurile Furtuni România, Severe Weather Alert România, Meteo Nord-Est, RAW Meteo, Meteoplus și Oltenia Weather Alert (vezi date).

Cele mai multe căderi de grindină au fost raportate în județul Suceava.

Diametrul maxim al grelonului de grindină a fost de 8,0 cm, raportat în localitatea Vadu Negrilesei (comuna Stulpicani) din județul Suceava.


Colectiv de lucru - Serviciul de Climatologie: Adrian Irașoc, Vlad Amihăesei, Dana Micu, Mădălina Moise, Alexandru Dumitrescu




Note

  1. Media pe țară a fost calculată din datele de la 29 de stații meteorologice cu șir complet de date în perioada 1901-2025, din rețeaua națională de supraveghere meteorologică.

  2. Media pe țară a fost calculată din datele de la 129 de stații meteorologice cu șir complet de date în perioada 1961-2025, din rețeaua națională de supraveghere meteorologică.

  3. Media pe țară a fost calculată din datele de la 128 de stații meteorologice cu șir complet de date în perioada 1961-2025, din rețeaua națională de supraveghere meteorologică.