Caracterizare climatologică
Mai 2026
Temperatura medie lunară a aerului pe țară1 din mai 2026 a avut valoarea de 14,7 °C, fiind cu 0,1 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 1 și 2).
Tabelele 1 și 2 cuprind topurile celor mai calde, respectiv celor mai reci luni mai din România, din perioada 1901 – 2026.
| Anul | Temperatura medie lunară (ºC) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 2003 | 18,09 | 3,50 |
| 1958 | 17,24 | 2,65 |
| 2018 | 17,05 | 2,46 |
| 1996 | 16,47 | 1,88 |
| 2013 | 16,44 | 1,85 |
| 2007 | 16,43 | 1,84 |
| 1907 | 16,38 | 1,79 |
| 1968 | 16,34 | 1,75 |
| 2002 | 16,23 | 1,64 |
| 1923 | 16,20 | 1,61 |
| Anul | Temperatura medie lunară (ºC) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 1919 | 9,89 | -4,70 |
| 1940 | 11,16 | -3,43 |
| 1991 | 11,19 | -3,40 |
| 1902 | 11,33 | -3,26 |
| 1928 | 11,63 | -2,96 |
| 1980 | 11,67 | -2,92 |
| 1978 | 11,88 | -2,71 |
| 1943 | 11,89 | -2,70 |
| 1933 | 12,01 | -2,58 |
| 1961 | 12,03 | -2,56 |
Temperatura medie lunară a aerului în București din mai 2026 a avut valoarea de 17,5 °C (București-Filaret), fiind cu 0,1 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 3 și 4).
Tabelele 3 și 4 cuprind topurile celor mai calde, respectiv celor mai reci luni mai, de la București-Filaret, din perioada 1901 – 2026.
| Anul | Temperatura medie lunară (ºC) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 2003 | 20,90 | 3,45 |
| 1968 | 20,60 | 3,15 |
| 1958 | 20,50 | 3,05 |
| 1907 | 20,10 | 2,65 |
| 2007/2018 | 20,00 | 2,55 |
| 1985/1996 | 19,90 | 2,45 |
| 1923 | 19,80 | 2,35 |
| 1908/1969 | 19,70 | 2,25 |
| 2013 | 19,50 | 2,05 |
| 1929 | 19,40 | 1,95 |
| Anul | Temperatura medie lunară (ºC) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 1919 | 12,30 | -5,15 |
| 1940 | 14,10 | -3,35 |
| 1902 | 14,20 | -3,25 |
| 1991 | 14,40 | -3,05 |
| 1943 | 14,60 | -2,85 |
| 1928/1980 | 14,80 | -2,65 |
| 1933/1957 | 15,00 | -2,45 |
| 1913 | 15,10 | -2,35 |
| 1917/1961/1987 | 15,20 | -2,25 |
| 1964/1978 | 15,30 | -2,15 |
Temperatura medie a lunii mai 2026 a avut valori cuprinse între 0,1 °C, la stația meteorologică Vf. Omu și 18,5 °C, la Calafat (figura 5). Valori de peste 18 °C s-au înregistrat în vestul extrem al Olteniei. Temperaturi medii, cuprinse între 16,0 și 18,0 °C, s-au înregistrat în vestul țării, în Muntenia, Oltenia, nordul și estul Moldovei. Temperaturile medii au fost cuprinse între 12,0 și 16,0 °C în Dobrogea, în Transilvania, în zonele subcarpatice și cele depresionar și în centrul Moldovei. Cu precădere în zonele montane joase, temperatura medie a avut valori cuprinse între 6,1 și 12,0 °C. Odată cu creșterea altitudinii, valorile scad, ajungând la sub 6,0 °C, la altitudini mai mari de 1700 m și la valori mai mici de 2 °C, la peste 2000 m.
Abaterea temperaturii medii a aerului din luna mai 2026 față de mediana intervalului de referință standard (1991–2020) a fost apropiată de normala climatologică la majoritatea stațiilor meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie. Valorile abaterilor s-au situat, în general, între -0,5 și 0,5 °C. Abateri termice pozitive s-au înregistrat local, în nord-vestul țării (Crișana și Maramureș), nordul Moldovei, centrul Transilvaniei și izolat, în zona montană și sud-vestul teritoriului. Acestea au avut, în general, valori cuprinse între 0,5 și 1,0 °C. Cele mai mari abateri pozitive au depășit 1,0 °C și s-au înregistrat la stațiile meteorologice Voineasa (+1,3 °C), Padeș și Câmpulung Muscel (+1,0 °C). Abaterile termice negative au fost caracteristice în principal, sud-estului țării, respectiv estului Munteniei, Bărăganului și Dobrogei, dar și unor areale mai restrânse, din sudul Olteniei. Valorile acestora au fost, în general, cuprinse între -0,5 și -1,0 °C. Cele mai mari abateri negative s-au înregistrat la stațiile meteorologice Medgidia (-1,6 °C), Corugea (-1,2 °C) și Grivița (-1,2 °C).
Analizând încadrarea în clase de severitate termice a temperaturii medii lunare din mai 2026 (figura 6), se poate observa că regimul termic a fost caracterizat preponderent ca fiind normal în cea mai mare parte a teritoriului României. El a fost cald în nord-vest, nord și centrul țării și rece în sud-estul teritoriului.
Temperatura maximă lunară din mai 2026, înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, a fost de 34,1 °C și s-a înregistrat la stația meteorologică Jimbolia, în ziua de 27 mai (figura 7). Valori cuprinse între 32 și 34 °C au caracterizat arii extinse din Banat, Crișana, sud-vestul Olteniei și local, din Câmpia Română. În cea mai mare parte a teritoriului, temperatura maximă lunară a avut valori cuprinse între 28 și 32 °C, specifice, în general, zonelor de câmpie și dealurilor joase. Astfel de valori au predominat în regiuni precum Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, dar au fost înregistrate și în depresiunile intramontane. Valorile cele mai scăzute s-au înregistrat în zona montană înaltă și în unele depresiuni montane din Carpații Orientali și Meridionali și din Munții Apuseni. La stațiile montane, temperatura maximă lunară a coborât sub 20 °C, atingând 9,7 °C la Vf. Omu, 12,7 °C la Bâlea Lac, 13,1 °C la Țarcu, 15,2 °C la Călimani (Rețitiș) și 16,7 °C la Iezer. În Carpații Orientali și în majoritatea depresiunilor intramontane valorile temperaturilor maxime din această lună s-au situat, în general, între 20 și 26 °C.
Temperatura minimă a aerului a avut o variație importantă în această lună. Cele mai mici valori ale temperaturii minime lunare s-au înregistrat la stațiile montane înalte și în depresiunile intramontane. Valoarea minimă la nivelul țării a fost de -13,1 °C, la Vf. Omu în data de 1 mai, urmată de -10,3 °C, la Călimani (Rețitiș) și -9,5 °C, la Iezer. Valori sub -8 °C s-au mai înregistrat la Ceahlău-Toaca (-9,4 °C), Penteleu (-9,2 °C), Bâlea-Lac (-9,0 °C) și Țarcu (-8,4 °C). În cea mai mare parte a regiunilor montane și submontane, temperatura minimă lunară a avut valori cuprinse între -8 și -2 °C, evidențiind persistența condițiilor reci specifice altitudinilor mari. În depresiunile intramontane din Carpații Orientali, precum și în centrul Transilvaniei, valorile s-au situat, în general, între -4 și 0 °C. În regiunile joase ale țării, temperaturile minime lunare au fost preponderent pozitive, cu valori cuprinse între 0 și 4 °C. Cele mai ridicate valori s-au înregistrat în Delta Dunării și pe litoralul Mării Negre, unde influența moderatoare a suprafețelor de apă a favorizat menținerea unor temperaturi nocturne mai ridicate. Cea mai mare valoare a temperaturii minime lunare a fost de aproximativ 4,0 °C și s-a înregistrat la unele stații meteorologice din Delta Dunării, respectiv la Sulina și Sfântu Gheorghe-Deltă.
În tabelul 5 se regăsesc temperatura maximă absolută și temperatura minimă absolută pe țară, din luna mai precum și stațiile meteorologice unde au fost înregistrate și data de producere.
| Parametrul | Valoarea | Stația meteorologică | Data de producere |
|---|---|---|---|
| Temperatura maximă absolută | 35,5 °C | Bechet | 10 aprilie 1985 |
| Temperatura minimă absolută | -26,0 °C | Vf. Omu | 1, 3, 4, 8, 15 aprilie 1940 |
În luna mai 2026 a fost egalată sau depășită temperatura maximă absolută lunară, la 2 de stații meteorologice (tabelul 6), iar temperatura minimă absolută lunară la 19 stații meteorologice (tabelul 7).
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Temperatura maximă lunară (°C), maximă absolută | Data de producere | Temperatura maximă lunară (°C), mai 2026 | Data de producere |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Dumbrăvița de Codru | 30,5 | 08.05.2008 | 30,8 | 27.05.2026 |
| 2 | Șiria | 30,1 | 28.05.2008 | 31,3 | 27.05.2026 |
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Temperatura minimă lunară (°C), minimă absolută | Data de producere | Temperatura minimă lunară (°C), mai 2026 | Data de producere |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Banloc | -0,7 | 13-05-1978 | -1,4 | 2026-05-02 |
| 2 | Boița | -0,5 | 04-05-1965 | -1,0 | 2026-05-01 |
| 3 | Borod | -3,6 | 02-05-2007 | -3,7 | 2026-05-01 |
| 4 | Brașov | -3,3 | 06-05-1915 | -3,7 | 2026-05-01 |
| 5 | Bucin | -6,0 | 07-05-1999 | -6,1 | 2026-05-01 |
| 6 | Dedulești-Morărești | 0,0 | 03-05-2007 | -1,3 | 2026-05-03 |
| 7 | Făgăraș | -3,5 | 03-05-2007 | -3,6 | 2026-05-01 |
| 8 | Fundata | -5,8 | 21-05-1952 | -6,0 | 2026-05-01 |
| 9 | Giurgiu | 1,3 | 22-05-1952 | 1,3 | 2026-05-03 |
| 10 | Hârșova | 0,0 | 04-05-1995 | -0,2 | 2026-05-03 |
| 11 | Holod | -1.9 | 01-05-1976 | -2,0 | 2026-05-01 |
| 12 | Jimbolia | 0 | 11-05-1953 | -2,1 | 2026-05-01 |
| 13 | Miercurea Ciuc | -7.7 | 03-05-2007 | -8,1 | 2026-05-01 |
| 14 | Negrești (Vaslui) | -2.5 | 21-05-1952 | -2,5 | 2026-05-03 |
| 15 | Oltenița | 0.2 | 04-05-2000 | -0,2 | 2026-05-03 |
| 16 | Sinaia-1500 | -5.9 | 04-05-1995 | -7,0 | 2026-05-01 |
| 17 | Stolnici | 0.6 | 02-05-1988 | -0,6 | 2026-05-01 |
| 18 | Tg.Secuiesc | -3.7 | 03-05-2000 | -4,5 | 2026-05-01 |
| 19 | Titu | 0.2 | 04-05-2000 | 0,2 | 2026-05-03 |
Fiind ultima lună a primăverii climatologice, luna mai marchează tranziția către sezonul cald. Astfel, în luna mai 2026, zilele de vară (temperatura maximă ≥ 25 °C) au fost prezente pe aproape întreg teritoriul țării, iar numărul acestora a variat semnificativ, în funcție de regiune și altitudine (figura 9). Cele mai multe zile de vară s-au înregistrat în vestul, sud-vestul și sudul țării, precum și local în estul Câmpiei Române. Numărul maxim de zile de vară a depășit 15 zile în extremitatea vestică a țării, în special în Banat și Crișana, precum și local în sud-vestul Olteniei. În cea mai mare parte a Câmpiei Române, a Olteniei, a sudului Moldovei și a Dobrogei s-au înregistrat, în general, între 11 și 15 zile de vară. În regiunile deluroase și în depresiunile intramontane, numărul acestora a fost mai redus, situându-se predominant între 6 și 10 zile. Cele mai puține zile de vară, respectiv 1–5 zile, au fost consemnate în zonele montane și submontane, precum și în depresiunile intracarpatice. În masivele montane înalte și în unele depresiuni din estul Transilvaniei nu s-au înregistrat zile de vară sau acestea au fost izolate.
Analiza abaterii numărului de zile de vară din luna mai 2026 indică valori apropiate de valorile climatologice normale pe cea mai mare parte a teritoriului României (figura 10). Totuși, distribuția spațială a anomaliilor este în concordanță cu caracterul ușor mai cald al lunii în vestul și sud-vestul țării, unde temperaturile maxime au favorizat o frecvență mai ridicată a zilelor cu temperaturi de cel puțin 25 °C, comparativ cu climatologia de referință. Astfel că cele mai mari anomalii pozitive, de peste 6 zile, s-au înregistrat local în extremitatea nord-vestică a țării, în special în Crișana și nordul Maramureșului. În areale extinse din Banat, Crișana, sud-vestul Olteniei și local în Subcarpații Olteniei și Munteniei, numărul zilelor de vară a depășit valorile climatologice cu 4–6 zile. Abateri pozitive mai reduse, de 2–3 zile, au caracterizat suprafețe extinse din vestul țării, local în depresiunile intracarpatice și în sud-vestul Olteniei. De asemenea, astfel de abateri au fost evidențiate izolat în Dobrogea, în special pe litoral și în Delta Dunării.
Cantitatea totală de precipitații medie pe țară din luna mai 2026 a avut valoarea de 61,5 mm, fiind cu 14,3 % mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 11 și 12).
Tabelele 8 și 9 cuprind top zece al celor mai ploioase, respectiv al celor mai secetoase luni mai, din România, din perioada 1901 – 2026.
| Anul | Cantitatea lunară de precipitaţii (mm) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 1970 | 137,00 | 90,94 |
| 1957 | 133,30 | 85,78 |
| 1991 | 129,10 | 79,93 |
| 2012 | 127,80 | 78,12 |
| 2025 | 117,50 | 63,76 |
| 2019 | 117,10 | 63,21 |
| 1971 | 114,30 | 59,30 |
| 2014 | 114,00 | 58,89 |
| 1978 | 111,60 | 55,54 |
| 1906 | 111,20 | 54,98 |
| Anul | Cantitatea lunară de precipitaţii (mm) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 1958 | 28,60 | -60,14 |
| 1907 | 30,70 | -57,21 |
| 1986 | 31,80 | -55,68 |
| 1917 | 32,90 | -54,15 |
| 1982 | 33,30 | -53,59 |
| 2000 | 33,70 | -53,03 |
| 1947 | 35,20 | -50,94 |
| 1992 | 39,70 | -44,67 |
| 1969 | 40,50 | -43,55 |
| 1918 | 41,60 | -42,02 |
Cantitatea totală de precipitații din luna mai 2026 de la stația meteorologică București-Filaret a avut valoarea de 55,7 mm, fiind cu 9,0 % mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 13 și 14).
Tabelele 10 și 11 cuprind top zece al celor mai ploioase, respectiv al celor mai secetoase luni mai, de la această stație, din perioada 1901 – 2026.
| Anul | Cantitatea lunară de precipitaţii (mm) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 1971 | 259,70 | 324,35 |
| 1991 | 190,50 | 211,27 |
| 2012 | 182,80 | 198,69 |
| 1961 | 180,20 | 194,44 |
| 2025 | 168,00 | 174,51 |
| 1957 | 166,10 | 171,41 |
| 1916 | 145,90 | 138,40 |
| 1943 | 132,00 | 115,69 |
| 2011 | 129,60 | 111,76 |
| 1913 | 129,20 | 111,11 |
| Anul | Cantitatea lunară de precipitaţii (mm) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 1951 | 6,50 | -89,38 |
| 2002 | 6,90 | -88,73 |
| 1945 | 7,70 | -87,42 |
| 1968 | 9,80 | -83,99 |
| 1985 | 11,10 | -81,86 |
| 2003 | 11,50 | -81,21 |
| 1908 | 14,90 | -75,65 |
| 1958 | 16,60 | -72,88 |
| 2024 | 16,90 | -72,39 |
| 1969 | 18,00 | -70,59 |
Cantitatea totală de precipitații depășit 50 mm pe areale extinse din țară, incluzând cea mai mare parte din Moldova, Transilvania și Banat. Astfel de cantități s-au înregistrat și local în regiuni precum Crișana, Maramureș, Oltenia, Muntenia și Dobrogea, precum și în majoritatea regiunii montane (figura 15). Pe suprafețe restrânse din Carpații Meridionali și de Curbură, precum și izolat în estul Moldovei și în Subcarpații de Curbură, cantitățile lunare din această lună au depășit 100 mm, iar local chiar 150 mm. În alte regiuni ale țării, cantitățile lunare de precipitații au variat între 31 și 50 mm, respectiv în cea mai mare parte a Crișanei, Maramureșului, Olteniei, Munteniei și Dobrogei, precum și unele areale mai restrânse din Transilvania și Moldova. Local, în vestul și nord-vestul țării, în nord-estul Munteniei și Dobrogei (inclusiv în estul și sudul Deltei Dunării), precum și izolat, în unele areale din sud-vestul Olteniei și unele depresiuni montane (Depresiunea Maramureșului), cantitățile de precipitații consemnate au fost cuprinse între 21 și 30 mm. Cele mai mici cantități lunare de precipitații, de cel mult 20 mm, s-au înregistrat izolat în Crișana, nord-vestul Transilvaniei, în Delta Dunării și în unele depresiuni montane (depresiunile intracarpatice Giurgeu și Ciuc din Carpații Orientali). Cea mai mică cantitate lunară de precipitații s-a înregistrat la stația meteorologică Toplița, într-un areal depresionar intracarpatic, și a fost de 15,6 mm, iar cea mai mare, la stația meteorologică Lăcăuți din Carpații Orientali, de 183,1 mm.
Abaterea cantității de precipitații față de mediana intervalului de referință standard (1991–2020), calculată în procente, a fost predominant negativă în regiunile intracarpatice, în special în Maramureș, Transilvania, Crișana și local în Banat și nordul Moldovei, inclusiv în unele zone montane, incluzând nordul Carpaților Orientali, vestul Carpaților Meridionali și cea mai mare parte a celor Occidentali. Cele mai mari abateri negative, de peste 70 %, s-au înregistrat în nordul Carpaților Orientali și local în Transilvania, iar valoarea minimă a fost de –75 %, la stația meteorologică Toplița. În restul regiunilor țării, abaterile pluviometrice din această lună au fost pozitive. Printre aceste regiuni se numără Moldova, Oltenia, Muntenia, Dobrogea (inclusiv Delta Dunării), cea mai mare parte din Carpații Meridionali și Orientali (inclusiv arealele depresionare), precum și sud-estul Transilvaniei. Cele mai mari abateri pozitive au depășit 200 % în estul Moldovei (Iași, 209%) și la munte (Lăcăuți, 213%), valoarea maximă fiind însă înregistrată în Delta Dunării, la stația meteorologică Gorgova, 251,7%.
Analizând încadrarea în clase de severitate pluviometrice a cantităților lunare de precipitații din mai 2026, se observă că regimul pluviometric a fost deficitar în general în centrul și vestul țării, incluzând Maramureșul, cea mai mare parte a Transilvaniei, Crișanei, Banatului, precum și în zonele montane aferente nordului Carpaților Orientali, vestului Meridionalilor și Munților Apuseni și nordului Munților Banatului. Pe areale restrânse sau izolate din cadrul acestor regiuni, deficitul a fost mai accentuat, până la foarte deficitar sau extrem de deficitar (figura 16). Regimul pluviometric a avut caracter excedentar doar izolat, la munte, în sectorul de curbură al Carpaților Orientali, în Lunca Dunării în zona Călărași, în estul Moldovei precum și în cea mai mare parte a Dobrogei, în Delta Dunării, în estul și sud-estul Moldovei și în nordul Deltei Dunării. Pe areale extinse din țară, regimul pluviometric s-a încadrat în limite normale, incluzând areale extinse din Moldova, Muntenia, Oltenia și mai restrânse din nordul Crișanei, vestului Banatului, vestului și sud-estului Transilvaniei, centrul, nordul și nord-estul Dobrogei, precum și la munte, în cea mai mare parte a Carpaților Orientali și Meridionali.
Cantitatea maximă de precipitații căzută în 24 de ore in luna mai 2026 a înregistrat valori ridicate de 40-50 mm, în câteva areale izolate, din Banat (Sânicolau Mare 40,3 mm, Oravița 49,9 mm), precum și din nordul Munteniei (Bisoca 43,9 mm, Vălenii de Munte 47,0 mm, Doicești 44,6 mm) și în Delta Dunării (Gorgova 49,8 mm). Acest prag valoric a fost depăși doar izolat, în nordul Munteniei (Târgoviște 52,0 mm), la munte (Lăcăuți 55,5 mm) și în Moldova, unde s-a înregistrat și valoarea maximă pe țară (Iași, 61,9 mm, în data de 23 mai) (figura 17). Cantitățile maxime de precipitații au fost cuprinse între 30 și 40 mm, în unele areale de munte din Carpații Orientali, Meridionali și Munții Apuseni, în arealele subcarpatice și de câmpie înaltă ale Munteniei și Olteniei, în Banatul deluros și sectorul său dunărean, în Moldova subcarpatică, precum și în vestul Dobrogei. În restul țării, cantitățile maxime au avut valori mai mici de 20 mm, scăzând sub 10 mm, la unele stații meteorologice din Dobrogea, vestul Transilvaniei, Moldova și în unele areale depresionare din Carpații Orientali. Valoarea minimă pe țară a fost de 1,8 mm și s-a înregistrat la stația meteorologică Obârșia Lotrului, în data de 31 mai.
În tabelul 12 se regăsesc cantitatea maximă lunară de precipitaţii şi cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore, maxime absolute pe țară din luna mai precum și stațiile meteorologice unde au fost înregistrate, respectiv data de producere.
| Parametrul | Valoarea | Stația meteorologică | Data de producere |
|---|---|---|---|
| Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii | 392,4 mm | Stâna de Vale | Mai 2021 |
| Cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore | 181,6 mm | Stâna de Vale | 18 mai 2021 |
În luna mai 2026, fenomenele de grindină au fost semnalate în numeroase regiuni ale țării, fiind raportate 67 de cazuri (figura 18). De menționat că pe lângă măsurătorile realizate la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, au fost utilizate și informații provenite de pe grupurile Furtuni România, RAW Meteo și Oltenia Weather Alert (vezi date). Distribuția spațială a acestor fenomene extreme a evidențiat o frecvență mai ridicată în Oltenia, estul Munteniei, Moldova și local, în Transilvania și Crișana. În Moldova și nord-estul Munteniei, grindina a fost mai frecventă, însă, în general, de dimensiuni reduse și moderate. Cele mai multe observații au indicat diametre de până la 2,0 cm ale greloanelor de grindină. Cele mai multe cazuri au fost asociate cu grindină de dimensiuni mici, având diametre cuprinse între 0,5 și 1,0 cm, categorie care a predominat la nivel național. De asemenea, au fost raportate numeroase cazuri de măzăriche și grindină cu diametre de până la 2,0 cm, în special în nord-estul și estul țării. Grindina de dimensiuni medii și mari, cu diametre de peste 2,0 cm, a fost observată mai ales în sud-vestul țării, în special în județul Gorj și local în județele învecinate. Cel mai mare diametru raportat în cursul lunii a fost de 5,0 cm, în localitatea Slăvuța (județul Gorj). Alte cazuri semnificative de grindină au avut diametre de 3,0 cm, fiind semnalate în sud-vestul Olteniei și local în zona Subcarpaților de Curbură.
Colectiv de lucru – Serviciul de Climatologie: Adrian Irașoc, Vlad Amihăesei, Monica Gabriela Paraschiv, Dana Micu, Mădălina Moise, Alexandru Dumitrescu.