Caracterizare climatologică
Iulie 2026
Temperatura medie lunară a aerului pe țară1 din iulie 2026 a avut valoarea de 20,3 °C, fiind apropiată de normala climatologică, cu doar 0,1 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 1 și 2). Tabelele 1 și 2 cuprind topurile celor mai calde, respectiv celor mai reci luni iulie din România, din perioada 1901 – 2026.
| Anul | Temperatura medie lunară (ºC) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 2012 | 23,71 | 3,51 |
| 2024 | 23,54 | 3,34 |
| 2021 | 22,34 | 2,14 |
| 2007 | 22,32 | 2,12 |
| 2015 | 22,10 | 1,90 |
| 2025 | 21,96 | 1,76 |
| 1936 | 21,95 | 1,75 |
| 2022/2023 | 21,84 | 1,64 |
| 2002 | 21,49 | 1,29 |
| 1946 | 21,39 | 1,19 |
| Anul | Temperatura medie lunară (ºC) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 1979 | 16,76 | -3,44 |
| 1913 | 16,81 | -3,39 |
| 1984 | 17,03 | -3,17 |
| 1978 | 17,44 | -2,76 |
| 1969 | 17,46 | -2,74 |
| 1902 | 17,72 | -2,48 |
| 1912 | 17,75 | -2,45 |
| 1933 | 17,79 | -2,41 |
| 1974 | 17,80 | -2,40 |
| 1982 | 17,85 | -2,35 |
Temperatura medie lunară a aerului în București din iulie 2026 a avut valoarea de 23,3 °C (București-Filaret), fiind cu 0,5 °C mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 3 și 4).
Tabelele 3 și 4 cuprind topurile celor mai calde, respectiv celor mai reci luni iulie, de la București-Filaret, din perioada 1901 – 2026.
| Anul | Temperatura medie lunară (ºC) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 2012 | 27,80 | 4,05 |
| 2024 | 27,60 | 3,85 |
| 2007 | 27,30 | 3,55 |
| 2023 | 26,50 | 2,75 |
| 2025 | 26,36 | 2,61 |
| 2022 | 25,70 | 1,95 |
| 2015 | 25,60 | 1,85 |
| 1936/1946 | 25,30 | 1,55 |
| 1988 | 25,20 | 1,45 |
| 2016 | 25,10 | 1,35 |
| Anul | Temperatura medie lunară (ºC) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 1913 | 19,90 | -3,85 |
| 1979 | 20,10 | -3,65 |
| 1969 | 20,60 | -3,15 |
| 1933 | 20,70 | -3,05 |
| 1984 | 20,80 | -2,95 |
| 1912 | 21,10 | -2,65 |
| 1919/1971 | 21,20 | -2,55 |
| 1982 | 21,30 | -2,45 |
| 1935/1941 | 21,40 | -2,35 |
| 1929/1974 | 21,50 | -2,25 |
Temperatura medie din iulie 2026 a avut valori cuprinse între 6 °C la stația meteorologică Vf. Omu și 25,2 °C la Drobeta-Turnu Severin (figura 5). Valorile cele mai ridicate, de peste 24 °C, s-au înregistrat în sudul și sud-vestul Olteniei și local, în Banat. Temperaturi medii cuprinse între 22,1 și 24,0 °C s-au înregistrat în cea mai mare parte a Olteniei, Munteniei, Banatului, Crișanei și a Dobrogei, în Delta Dunării, în sudul și estul Moldovei, precum și în vestul Maramureșului. În Transilvania, în Podișul Moldovei, în cea mai mare parte a Maramureșului, în zonele deluroase din Oltenia și Muntenia, în unele zone submontane, în depresiunile intramontane și local, în Dobrogea, temperatura medie a aerului a fost, în general, cuprinsă între 18,1 și 22,0 °C. În zona montană joasă și mijlocie, valorile s-au situat predominant între 12,1 și 18,0 °C, iar odată cu creșterea altitudinii au scăzut sub 12 °C. La altitudini de peste 1800–2000 m, temperatura medie lunară a fost mai mică de 10 °C, iar pe cele mai înalte culmi din Carpații Meridionali și cei Orientali, a coborât sub 8 °C.
Abaterea temperaturii medii a aerului din luna iulie 2026 față de mediana intervalului de referință standard (1991–2020) a fost predominant negativă. Dintre cele 154 de stații meteorologice analizate, 82 de stații, reprezentând 53,2 % din total, au înregistrat abateri negative, 63 de stații, respectiv 40,9 %, au avut abateri pozitive, iar la 9 stații, reprezentând 5,8 %, valorile au fost egale cu normala climatologică. Abaterile negative au caracterizat în principal nordul, centrul și estul țării, precum și zonele montane și depresionare, valorile fiind, în general, cuprinse între -1,0 și -0,1 °C. Cea mai mare abatere negativă s-a înregistrat la stația meteorologică Curtea de Argeș (-1,6 °C), urmată de Bistrița și Ploiești, ambele cu -1,0 °C. Valori de -0,9 °C s-au consemnat la Ocna Șugatag, Bucin, Iezer și Ceahlău Toaca. Abaterile termice pozitive s-au înregistrat cu precădere în vestul și sud-vestul țării, în special în Banat, Crișana și în jumătatea vestică a Olteniei. Cele mai mari abateri pozitive au fost consemnate la stațiile meteorologice Padeș (Apa Neagră) și Reșița, ambele de +2,3 °C, urmate de Jimbolia (+1,8 °C), Banloc și Oradea (ambele de +1,7 °C), precum și Timișoara, Arad și Holod, +1,6 °C. Această distribuție indică un contrast termic evident între vestul mai cald decât normalul climatologic și cea mai mare parte a centrului, nordului și estului țării, unde temperaturile medii au fost apropiate sau ușor sub valorile de referință standard.
Analizând încadrarea în clase de severitate termică a temperaturii medii lunare din iulie 2026 (figura 6), se observă că regimul termic s-a încadrat în limite normale în cea mai mare parte a teritoriului României. În vestul și sud-vestul țării, respectiv în Banat, Crișana, sud-vestul Transilvaniei și în jumătatea vestică a Olteniei, luna iulie a fost caldă, iar pe areale restrânse din Câmpia de Vest, regimul termic a fost foarte cald și extrem de cald. În schimb, în nordul și centrul țării, în cea mai mare parte a Carpaților Orientali și pe areale extinse din Moldova, Muntenia și Dobrogea, regimul termic a fost rece. Deși mai mult de jumătate din stațiile meteorologice au înregistrat un regim termic mai rece decât normalul perioadei, abaterile pozitive accentuate din regiunile vestice au contrabalansat aceste valori, generând o medie națională ușor pozitivă (+0,1 °C).
Temperatura maximă lunară din iulie 2026, înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, a fost de 38,3 °C și s-a înregistrat la stația meteorologică Sânnicolau Mare, în ziua de 31 iulie (figura 7). Valori de peste 38 °C au mai fost înregistrate la Chișineu-Criș și Săcuieni (38,1 °C), iar valori apropiate de 38 °C la Oradea (37,9 °C), Holod, Arad și Jimbolia (37,7 °C), evidențiind faptul că cele mai ridicate valori de temperatură au caracterizat vestul și nord-vestul țării. Temperaturi maxime lunare cuprinse între 36 și 38 °C au caracterizat suprafețe extinse din Banat, Crișana, Maramureș, vestul și centrul Transilvaniei, precum și cea mai mare parte a Câmpiei Române, Dobrogei și local din Moldova. În cea mai mare parte a teritoriului, valorile temperaturii maxime lunare au fost cuprinse între 34 și 36 °C, în regiunile de câmpie și deal, dar și în depresiuni intramontane. În zona montană, temperaturile maxime au scăzut odată cu altitudinea, cele mai reduse valori fiind înregistrate la stațiile de mare altitudine, unde maxima lunară a fost de 17,0 °C la Vf. Omu, 17,7 °C la Bâlea-Lac, 20,7 °C la Țarcu și 20,8 °C la Călimani (Rețițiș). În celelalte masive montane, valorile temperaturii maxime lunare au fost, în general, cuprinse între 22 și 30 °C
Temperatura minimă lunară a aerului a prezentat o distribuție spațială puternic influențată de relief. Cele mai scăzute valori ale s-au înregistrat la stațiile montane înalte și în depresiunile intramontane. Valoarea minimă la nivelul țării a fost de -0,4 °C, înregistrată la stația meteorologică Vf. Omu, în data de 10 iulie, urmată de 1,4 °C la Iezer și 1,7 °C la Țarcu. Valori cuprinse între 2 și 3°C s-au mai înregistrat la Călimani (Rețițiș) (2,3 °C), Ceahlău Toaca (2,6 °C) Bâlea-Lac (2,6 °C) și Vlădeasa 1800 (2,7 °C). În cea mai mare parte a regiunilor montane și submontane, temperatura minimă lunară a fost cuprinsă între 4 și 8 °C, în timp ce, în depresiunile intracarpatice și în zonele deluroase, valorile au variat, în general, între 8 și 10 °C. În regiunile joase ale țării, temperaturile minime lunare au fost preponderent cuprinse între 10 și 12 °C, iar în Lunca Dunării, Delta Dunării și pe litoralul Mării Negre au depășit local, 12 °C. Cele mai ridicate temperaturi minime lunare s-au înregistrat în Delta Dunării și pe litoralul Mării Negre, unde influența moderatoare a Mării Negre a favorizat menținerea unor temperaturi nocturne ridicate. Valoarea maximă a temperaturii minime lunare a fost de 17,2 °C, înregistrată la stația meteorologică Gura Portiței, în data de 24 iulie, urmată de Sulina (16,4 °C) și Constanța (15,7 °C). În tabelul 5 se regăsesc temperatura maximă absolută și temperatura minimă absolută pe țară, din iulie precum și stațiile meteorologice unde au fost înregistrate și data de producere.
În tabelul 5 se regăsesc temperatura maximă absolută și temperatura minimă absolută pe țară din luna iulie precum și stațiile meteorologice unde au fost înregistrate și data de producere.
| Parametrul | Valoarea | Stația meteorologică | Data de producere |
|---|---|---|---|
| Temperatura maximă absolută | 44,3 ºC | Calafat | 24 iulie 2007 |
| Temperatura minimă absolută | -8,0 ºC | Vf. Omu | 6 iulie 1933 |
În luna iulie 2026, zilele de vară (temperatura maximă ≥ 25 °C) au fost prezente pe întreg teritoriul României, cu excepția zonelor montane mai înalte, numărul acestora variind în funcție de altitudine și de particularitățile climatice regionale (figura 9). Cele mai multe zile de vară, peste 25, s-au înregistrat în Câmpia Română, Lunca Dunării, Podișul Getic, sudul și estul Moldovei, în Podișul Dobrogei și Delta Dunării, în Câmpia și Dealurile Vestice, în vestul Maramureșului și în zonele joase din Transilvania (Valea Mureșului). În cea mai mare parte a Transilvaniei și Moldovei și în Subcarpații Getici și cei de Curbură s-au înregistrat, în general, între 16 și 25 de zile de vară. În zonele submontane, cele depresionare și în Podișul Sucevei, numărul acestora a fost predominant cuprins între 6 și 15 zile, în timp ce în zonele montane s-au înregistrat, în general, între 1 și 5 zile de vară
Analiza abaterii numărului de zile de vară față de media intervalului de referință standard (1991–2020) evidențiază predominanța anomaliilor pozitive în regiunile din vestul, sudul și sud-estul țării, în timp ce în nordul, centrul și estul teritoriului predomină anomaliile negative (figura 10). În Dealurile și Câmpia de Vest, în nord-vestul Olteniei, în sudul Dobrogei și local, în Delta Dunării, numărul de zile de vară a fost mai mare cu 4-6 zile față de normala climatologică a lunii. Izolat, în vestul țării, abaterea pozitivă a depășit 6 zile. Restul abaterilor pozitive nu au depășit 3 zile față de medie. Abaterile negative au fost în general de 2-3 zile și au caracterizat cea mai mare parte a Transilvaniei, estul Maramureșului, nordul și vestul Moldovei, nordul Munteniei și unele zone montane. Abateri negative de 4-6 zile s-au înregistrat în centrul, estul și nord-estul Transilvaniei, în nordul și estul Moldovei și local, în zona montană. Cele mai mari abateri negative, de peste 6 zile, s-au înregistrat local, în nord-estul Transilvaniei și în estul Moldovei.
În luna iulie 2026, zilele tropicale (temperatura maximă ≥ 30 °C) au fost înregistrate pe aproape întreg teritoriul României, cu excepția zonelor montane înalte și a unor areale restrânse din depresiunile intracarpatice (figura 11). Cele mai multe zile tropicale, peste 20, s-au înregistrat în sectorul sudic al Câmpiei Române și în lunca Dunării. În restul zonelor de câmpie, în Podișul Getic și local, în Dobrogea, s-au înregistrat, în general, între 16 și 20 zile tropicale. În regiunile deluroase și de podiș, precum și în unele zone submontane și zone montane joase, numărul zilelor tropicale a fost cuprins între 6 și 15 zile. Cele mai puține zile tropicale, respectiv între 1 și 5 zile, s-au înregistrat în zonele montane și submontane, pe areale extinse din Transilvania, în Podișul Sucevei, în cea mai mare parte a Deltei Dunării și pe litoral.
Analiza abaterii numărului de zile tropicale față de media intervalului de referință standard (1991–2020) evidențiază predominanța anomaliilor pozitive în vestul și sudul țării, și a celor negative în centrul, în est și în sud-est (figura 12). Cele mai mari abateri pozitive, de peste 3 zile, s-au înregistrat în cea mai mare partea a Câmpiei Vestice, pe areale extinse din Oltenia și Muntenia, precum și în sudul Dobrogei. În rest, abaterile pozitive au fost de cel mult 3 zile. Abaterile negative au avut în general, valori de 2-3 zile și s-au înregistrat în centrul și sudul Transilvaniei, în estul Moldovei, în Subcarpați, în centrul și estul Dobrogei și în Delta Dunării. Cele mai mari abateri negative, de peste 3 zile, au caracterizat areale restrânse din Subcarpații Getici, din Subcarpații de Curbură și din lunca Prutului, precum și centrul și estul Dobrogei și centrul și sudul Deltei Dunării.
În luna iulie 2026, zilele caniculare (temperatura maximă ≥ 35 °C) au fost înregistrate în Câmpia de Vest, în sudul și sud-vestul Olteniei și pe unele sectoare ale luncii Dunării și Mureșului (figura 13), fiind în general, în număr de 1-5 zile. Cele mai multe zile caniculare, peste 5, s-au înregistrat local, în vestul Olteniei.
Analiza abaterii numărului de zile caniculare față de media intervalului de referință standard (1991–2020) evidențiază predominanța anomaliilor pozitive în vestul țării și a celor negative în regiunile extracarpatice din sudul și estul teritoriului (figura 14). Cele mai mari abateri pozitive, de peste 3 zile, s-au înregistrat pe areale restrânse din Câmpia Vestică. În celelalte regiuni, abaterile pozitive au fost de 2-3 zile. Abaterile negative au avut în general valori de 2-3 zile și s-au înregistrat în Oltenia, Muntenia, sudul și estul Moldovei, vestul Dobrogei și local, în Transilvania și Banat. Abateri negative de peste 3 zile s-au înregistrat în sud-estul Olteniei și pe areale din sudul, centrul și estul Munteniei.
În iulie 2026 circulația atmosferică la scară europeană a fost dominată de un regim de blocaj, asociat dezvoltării repetate a unui anticiclon în apropierea Groenlandei și Atlanticului de Nord. Această configurație a favorizat o circulație predominant meridională și pătrunderi succesive de mase de aer polar-maritim și polar-continental către Europa Centrală și de Est, limitând transportul și persistența maselor de aer tropical de origine nord-africană deasupra României. În consecință, condițiile favorabile dezvoltării valurilor de căldură au fost restrânse atât ca durată, cât și ca extindere spațială. Astfel, în cea mai mare parte a lunii, țara noastră s-a aflat sub influența unor mase de aer mai reci, ceea ce a determinat temperaturi apropiate sau ușor sub valorile climatologice normale și a restrâns semnificativ manifestarea valurilor de căldură. În aceste condiții, singurul episod de val de căldură identificat în iulie 2026 a avut o durată maximă de 5 zile, manifestat cu precădere în vestul țării și a afectat circa 23% din suprafața țării, temperaturile maxime din timpul acestuia atingând aproximativ 38,5 °C (figura 15). Valul de căldură din iulie 2026 a fost considerabil mai puțin extins, mai scurt și mai puțin intens. Mai mult, analiza seriei climatologice 1961–2026 evidențiază că episodul din iulie 2026 se încadrează în categoria valurilor de căldură moderate, fiind net inferior evenimentelor majore înregistrate în anii 2007, 2012, 2022, 2024 sau 2025, atât din punct de vedere al temperaturilor maxime atinse, cât și al duratei și extinderii spațiale.
Cantitatea totală de precipitații medie pe țară din luna iulie 2026 a avut valoarea de 65,2 mm, fiind cu 22,5 % mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 16 și 17).
Tabelele 6 și 7 cuprind top zece al celor mai ploioase, respectiv al celor mai secetoase luni iulie, din România, din perioada 1901 – 2026.
| Anul | Cantitatea lunară de precipitaţii (mm) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 1991 | 142,00 | 68,75 |
| 2005 | 137,60 | 63,52 |
| 1980 | 125,80 | 49,49 |
| 1975 | 124,90 | 48,43 |
| 1915 | 124,60 | 48,07 |
| 2014 | 124,10 | 47,47 |
| 1913 | 121,80 | 44,74 |
| 1955 | 121,30 | 44,15 |
| 1926 | 119,70 | 42,25 |
| 1997 | 118,50 | 40,82 |
| Anul | Cantitatea lunară de precipitaţii (mm) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 1928 | 19,10 | -77,30 |
| 1989 | 30,60 | -63,64 |
| 1904 | 31,60 | -62,45 |
| 1946 | 36,70 | -56,39 |
| 1952 | 37,70 | -55,20 |
| 1922 | 38,00 | -54,84 |
| 2015 | 38,20 | -54,60 |
| 1920 | 40,10 | -52,35 |
| 1995 | 41,40 | -50,80 |
| 1930 | 41,80 | -50,33 |
Cantitatea totală de precipitații din luna iulie 2026 de la stația meteorologică București-Filaret a avut valoarea de 87,3 mm, fiind cu 58,9 % mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 18 și 19).
Tabelele 8 și 9 cuprind top zece al celor mai ploioase, respectiv al celor mai secetoase luni iulie,de la stația meteorologică București-Filaret, din perioada 1901 – 2026.
| Anul | Cantitatea lunară de precipitaţii (mm) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 1991 | 212,00 | 285,81 |
| 1915 | 195,10 | 255,05 |
| 1918 | 141,30 | 157,14 |
| 1970 | 134,20 | 144,22 |
| 1934 | 128,60 | 134,03 |
| 2005/2009 | 125,80 | 128,94 |
| 2018 | 122,10 | 122,20 |
| 1975 | 121,80 | 121,66 |
| 1954 | 117,20 | 113,28 |
| 1969 | 117,00 | 112,92 |
| Anul | Cantitatea lunară de precipitaţii (mm) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 1956 | 4,30 | -92,17 |
| 1989 | 7,90 | -85,62 |
| 2016 | 8,10 | -85,26 |
| 1965 | 10,20 | -81,44 |
| 2012 | 11,40 | -79,25 |
| 1937 | 11,70 | -78,71 |
| 1952 | 12,60 | -77,07 |
| 1990 | 17,00 | -69,06 |
| 1958 | 17,10 | -68,88 |
| 2025 | 17,20 | -68,70 |
Cantitatea totală de precipitații din luna iulie 2026 a depășit 75 mm pe areale extinse din Transilvania, Maramureș, nordul Moldovei, cea mai mare parte a zonei montane și în regiunile sudice și sud-estice ale țării, incluzând Muntenia, Dobrogea și estul Olteniei (figura 20). Cele mai mari cantități lunare s-au înregistrat în zona Subcarpaților Getici și de Curbură, unde pe suprafețe restrânse, au depășit 200 mm, iar local, 225 mm. Cantități cuprinse între 100 și 150 mm au caracterizat suprafețe întinse din nord-estul Transilvaniei, Maramureș, Carpații Orientali și Meridionali, Subcarpații de Curbură, nordul Munteniei și izolat, în Delta Dunării. În cea mai mare parte a țării, cantitățile lunare de precipitații au fost cuprinse între 50 și 100 mm. Cele mai reduse cantități de precipitații s-au înregistrat în vestul și sud-vestul țării, în special în Crișana, Banat și vestul Olteniei, precum și pe areale extinse din Moldova, unde valorile au fost cuprinse între 10 și 30 mm. Izolat, în extremitatea vestică a țării, cantitățile lunare au fost mai mici de 10 mm. Cea mai mare cantitate lunară de precipitații din iulie 2026 s-a înregistrat la Vf. Omu, 239,9 mm, iar cea mică a fost de 3,8 mm, la Oradea.
Abaterea cantității de precipitații in luna iulie 2026 față de mediana intervalului de referință standard (1991–2020), calculată în procente, a fost negativă în cea mai mare parte a teritoriului României. Deficite pluviometrice au caracterizat în special vestul și nord-vestul țării, afectând Crișana, Banatul, vestul Transilvaniei, precum și local, Oltenia și nordul Moldovei. Cele mai mari abateri negative au avut valori cuprinse in intervalul 80 - 100 %, fiind înregistrate la stațiile meteorologice Oradea (-94 %), Săcuieni (-88 %), Băilești (-86 %), Dumbrăvița de Codru (-86 %), Polovragi (-81 %). Abaterile pozitive au fost înregistrate la 31,4% dintre stații și au caracterizat în special sud-estul țării, Delta Dunării, local sudul Munteniei și izolat zona subcarpatică. Cele mai mari excedente pluviometrice s-au înregistrat la Sulina (+382,7%), Gorgova (+331,5%), Ploiești (+198,9%), Sfântu Gheorghe-Delta (+173,7%), Galați (+155,9%), Turnu Măgurele (+154,7%) și Grivița (+148,4%).
Analizând încadrarea în clase de severitate pluviometrică cantităților lunare de precipitații din iulie 2026 (figura 21), se observă că regimul pluviometric a fost predominant deficitar în cea mai mare parte a Banatului, Crișanei, Olteniei, Moldovei și local Transilvania și Muntenia. Pe areale restrânse din vestul țării, în special în Crișana și Banat, precum și local, în nordul Moldovei, deficitul pluviometric a fost accentuat, respectiv foarte deficitar și extrem de deficitar. Regimul pluviometric s-a încadrat în limite normale pe areale extinse din centrul și sudul țării, incluzând cea mai mare parte a Transilvaniei, zone din Carpații Orientali și Meridionali, dar și areale din Muntenia, Oltenia și Dobrogea. Regimul excedentar s-a înregistrat pe areale extinse din Muntenia, în sudul Dobrogei și în Delta Dunării, pe litoral, precum și izolat, în zona montană, mai ales în zona Carpaților de Curbură. În Delta Dunării și izolat, în nordul Munteniei, regimul pluviometric a fost foarte excedentar și extrem de excedentar
Cantitatea maximă de precipitații căzută în 24 de ore din luna iulie 2026 a avut valori ridicate în mai multe regiuni ale țării, cele mai importante acumulări fiind asociate episoadelor convective din prima și a treia decadă a lunii (figura 22). Valoarea maximă la nivel național a fost de 99,5 mm și s-a înregistrat la stația meteorologică Băile Herculane, în data de 2 iulie. O cantitate foarte ridicată, de 93,5 mm, s-a înregistrat în aceeași zi, la Dedulești-Morărești. Cantități cuprinse între 60 și 80 mm s-au consemnat la Gorgova (72,0 mm), Pitești (65,3 mm), Predeal (63,3 mm) și Crăcăoani (61,2 mm). Valori cuprinse între 50 și 60 mm au fost înregistrate la Sibiu-Zoo (58,2 mm), Grindu (58,0 mm), Vlădeasa 1800 (57,7 mm), Urziceni (56,7 mm), Peceneaga (53,5 mm), Craiova (53,3 mm), Ianca (52,0 mm) și Ploiești (50,8 mm). Cantități maxime zilnice cuprinse între 30 și 50 mm au fost înregistrate local în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Transilvania, Moldova și în zona montană, iar în cea mai mare parte a teritoriului valorile s-au situat între 10 și 30 mm. Cele mai reduse cantități maxime în 24 de ore au fost consemnate în vestul și nord-vestul țării, unde local valorile au fost mai mici de 5 mm. Valoarea minimă la nivel național a fost de 1,7 mm și s-a înregistrat la stația meteorologică Oradea, în data de 8 iulie.
În tabelul 10 se regăsesc cantitatea maximă lunară de precipitaţii şi cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore, maxime absolute pe țară din luna iulie precum și stațiile meteorologice unde au fost înregistrate, respectiv data de producere.
| Parametrul | Valoarea | Stația meteorologică | Data de producere |
|---|---|---|---|
| Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii | 519,1 mm | Stâna de Vale | Iulie 1980 |
| Cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore | 224,0 mm | Drobeta Turnu Severin | 12 iulie 1999 |
În luna iulie 2026 a fost depășita cantitatea de precipitații maximă în 24 de ore la o stație meteorologică (tabel 11).
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Cantitatea maximă de precipitații în 24 de ore, maximă absolută (mm) | Data de producere | Cantitatea maximă de precipitații în 24 de ore în luna iulie 2026 (mm) | Data de producere |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Dedulești-Morărești | 87,00 | 13-07-1982 | 93,45 | 2026-07-02 |
În luna iulie 2026 au fost raportate 40 de cazuri de grindină, semnificativ mai puține decât în luna precedentă (figura 23). De menționat că pe lângă măsurătorile realizate la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, au fost utilizate și informații provenite din baza de date ESWD (European Severe Weather Database) și de pe grupurile Furtuni România, RAW Meteo, Meteoplus și Oltenia Weather Alert (vezi date). Distribuția spațială a cazurilor a evidențiat o frecvență mai ridicată în nord-vestul țării, în special în județul Bihor, precum și local în Oltenia, nord-estul Moldovei, Subcarpații Getici și în Câmpia Română. Majoritatea observațiilor au fost asociate cu măzăriche și grindină de dimensiuni mici, cu diametre de până la 1,0 cm. De asemenea, au fost raportate local, cazuri cu diametre cuprinse între 1,1 și 2,0 cm, în special în Oltenia, Moldova și zona Capitalei. Cele mai severe fenomene s-au produs în data de 8 iulie, în județul Bihor, unde au fost raportate diametre ale greloanelor de grindină de până la 4,5 cm, în localitatea Borumlaca (jud. Bihor). În același episod au mai fost observate diametre de 4,0 cm la Voivozi (jud. Bihor), 3,5 cm la Vărzari și 2,5 cm la Bogei și Valea lui Mihai (ambele în jud. Bihor). În restul teritoriului, diametrul maxim al greloanelor nu a depășit, în general, 2,0 cm.
Colectiv de lucru – Serviciul de Climatologie: Adrian Irașoc, Vlad Amihăesei, Monica Gabriela Paraschiv, Dana Micu, Mădălina Moise, Giorgiana Lüftner, Alexandru Dumitrescu.