Caracterizare climatologică
August 2026
Temperatura medie lunară a aerului pe țară1 din august 2026 a avut valoarea de 22,5 °C, fiind cu 2,4 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020). Astfel, luna august 2026 se află pe locul 2 în topul celor mai calde luni august din 1901 (figurile 1 și 2). Tabelele 1 și 2 cuprind topurile celor mai calde, respectiv celor mai reci luni august din România, din perioada 1901 – 2026.
| Anul | Temperatura medie lunară (ºC) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 2024 | 22,93 | 2,88 |
| 2026 | 22,48 | 2,43 |
| 1992 | 22,30 | 2,25 |
| 2023 | 22,12 | 2,07 |
| 1946 | 21,91 | 1,86 |
| 2022 | 21,65 | 1,60 |
| 1952 | 21,57 | 1,52 |
| 2015 | 21,55 | 1,50 |
| 2018 | 21,52 | 1,47 |
| 2019 | 21,46 | 1,41 |
| Anul | Temperatura medie lunară (ºC) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 1976 | 15,05 | -5,00 |
| 1926 | 16,14 | -3,91 |
| 1940 | 16,19 | -3,86 |
| 1915 | 16,60 | -3,45 |
| 1978 | 16,68 | -3,37 |
| 1965 | 16,76 | -3,29 |
| 1987 | 16,94 | -3,11 |
| 1984 | 17,01 | -3,04 |
| 1968 | 17,03 | -3,02 |
| 1913 | 17,10 | -2,95 |
Temperatura medie lunară a aerului în București din august 2026 a avut valoarea de 25,3 °C (București-Filaret), fiind cu 1,2 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020). Astfel, luna august 2026 se află pe locul 8 în topul celor mai calde luni august din 1901 la stația meteorologică București-Filaret (figurile 3 și 4).
Tabelele 3 și 4 cuprind topurile celor mai calde, respectiv celor mai reci luni august, de la București-Filaret, din perioada 1901 – 2026.
| Anul | Temperatura medie lunară (ºC) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 2024 | 27,00 | 2,90 |
| 2023 | 26,80 | 2,70 |
| 2022 | 25,80 | 1,70 |
| 2010 | 25,70 | 1,60 |
| 1992/2008 | 25,60 | 1,50 |
| 1946 | 25,50 | 1,40 |
| 1952 | 25,40 | 1,30 |
| 2026 | 25,25 | 1,15 |
| 2020 | 25,20 | 1,10 |
| 2003 | 25,10 | 1,00 |
| Anul | Temperatura medie lunară (ºC) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 1976 | 18,10 | -6,00 |
| 1940 | 19,40 | -4,70 |
| 1915/1926 | 20,00 | -4,10 |
| 1984 | 20,10 | -4,00 |
| 1955 | 20,20 | -3,90 |
| 1913 | 20,30 | -3,80 |
| 1968 | 20,40 | -3,70 |
| 1919/1973/1978 | 20,50 | -3,60 |
| 1933/1997 | 20,60 | -3,50 |
| 1979 | 20,70 | -3,40 |
Temperatura medie din august 2026 a avut valori cuprinse între 9,2 °C la stația meteorologică Vf. Omu și 27,1 °C la Drobeta-Turnu Severin (figura 5). În această lună, distribuția spațială a valorilor confirmă prezența unui nucleu cu temperaturi ridicate în vestul țării și sud-vestul Olteniei, incluzând areale extinse din Câmpia Română, și scăderea progresivă spre zonele montane. Valorile cele mai ridicate, de peste 26 °C, s-au înregistrat în vestul și sud-vestul țării, îndeosebi în Banat, Crișana și sud-vestul Olteniei. Temperaturi medii cuprinse între 24,1 și 26,0 °C au caracterizat cea mai mare parte a Banatului și Crișanei, sudul și vestul Olteniei, precum și areale extinse din Muntenia. Astfel de valori s-au mai înregistrat local în vestul și nord-vestul Transilvaniei, în sudul Moldovei, în Dobrogea și în Delta Dunării. În cea mai mare parte a Transilvaniei și Moldovei, în zonele deluroase și submontane din Muntenia și Oltenia, precum și pe areale din Dobrogea și Delta Dunării, temperatura medie lunară s-a situat, în general, între 20,1 și 24,0 °C. În depresiunile intramontane și în zonele montane joase și submontane mai înalte, valorile au fost predominant cuprinse între 16,1 și 20,0 °C. În zona montană, temperatura medie lunară a scăzut odată cu altitudinea, valorile fiind cuprinse în general între 14,1 și 16,0 °C la altitudini medii și mari și sub 14,0 °C la cele mai înalte stații meteorologice. Cea mai scăzută valoare, a fost de 9,2 °C, la Vf. Omu (2504 m).
Abaterea temperaturii medii a aerului din luna august 2026 față de mediana intervalului de referință standard (1991–2020) a fost predominant pozitivă. Dintre cele 154 de stații meteorologice analizate, majoritatea (152 de stații, 98,7 %), au înregistrat abateri pozitive, iar numai 2 stații (1,3 %) au avut abateri negative. Abaterile termice pozitive au caracterizat aproape întreg teritoriul țării, cele mai ridicate valori fiind înregistrate în vest și sud-vest, în special în Banat și Crișana. Cea mai mare abatere pozitivă s-a înregistrat la stația meteorologică Reșița (+5,3 °C), urmată de Banloc (+5,0 °C), Jimbolia (+4,9 °C), Holod (+4,7 °C), Săcuieni și Oradea (ambele +4,5 °C). Abateri ridicate s-au mai consemnat la unele stații precum Moldova Veche (+4,2 °C), Arad și Oravița (ambele +4,1 °C) și Chișineu-Criș (+4,0 °C). În cea mai mare parte a Transilvaniei, Maramureșului, Olteniei și în zonele montane, abaterile au fost, în general, cuprinse între aproximativ +2 și +4 °C, în timp ce spre estul și sud-estul țării valorile abaterilor termice au fost mai reduse. Cele mai mici abateri s-au înregistrat în Dobrogea și în Delta Dunării, fiind apropiate de normala climatologică. Singurele abateri negative au fost consemnate în Delta Dunării la Sfântu Gheorghe-Delta (-0,2 °C) și pe litoralul sudic, la Mangalia (-0,1 °C). În aceste regiuni, la stațiile Gorgova și Constanța abaterea termică a lunii august a fost de numai +0,1 °C, cu valori ușor mai ridicate de +0,3 °C la stațiile Corugea, Tulcea, Jurilovca, Medgidia și Gura Portiței.
Analizând încadrarea în clase de severitate termicăa temperaturii medii lunare din august 2026 (figura 6), se observă că regimul termic a fost extrem de cald pe areale extinse din vestul, centrul, nordul și sud-vestul țării, incluzând cea mai mare parte a Banatului, Crișanei, Maramureșului și Transilvaniei, precum și areale extinse din Oltenia și din zonele montane. Un regim foarte cald a caracterizat îndeosebi regiunile situate spre estul și sudul țării, inclusiv părți din Moldova și Muntenia, în timp ce regimul cald a fost prezent mai ales în estul și sud-estul teritoriului. În Dobrogea și în Delta Dunării, unde abaterile termice au fost cele mai reduse, regimul termic s-a încadrat predominant în limite normale. Această distribuție confirmă caracterul deosebit de cald al lunii august 2026 în cea mai mare parte a României, cu un contrast pronunțat între vestul foarte cald și extrem de cald și extremitatea sud-estică, unde temperaturile medii au fost apropiate de valorile de referință.
Temperatura maximă lunară din august 2026, înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, a atins 41,2 °C la stația meteorologică Săcuieni, în data de 6 august (figura 7). Valori de peste 40 °C s-au mai înregistrat la Moldova Veche (40,6 °C), Sânnicolau Mare (40,3 °C), Oradea (40,1 °C), Holod (40,1 °C) și Chișineu-Criș (40,1 °C), evidențiind temperaturile deosebit de ridicate care au caracterizat în special vestul și nord-vestul țării. Temperaturi maxime lunare cuprinse între 38 și 40 °C s-au înregistrat pe arii extinse în Banat, Crișana și vestul Transilvaniei, precum și local în Maramureș, Oltenia și sudul Munteniei. În cea mai mare parte a țării, valorile maxime lunare s-au situat, în general, între 34 și 38 °C, inclusiv în Moldova, estul și sud-estul țării și în zonele deluroase și depresionare din interiorul arcului carpatic. Pe litoral și în Delta Dunării, maximele au fost mai moderate, fiind în general cuprinse între aproximativ 32 și 35 °C. În zona montană, temperatura maximă lunară a scăzut odată cu creșterea altitudinii. Cele mai reduse valori au fost înregistrate la stațiile meteorologice de mare altitudine, respectiv 16,9 °C la Vf. Omu, 19,4 °C la Bâlea-Lac, 20,9 °C la “Țarcu și 21,2 °C la Călimani (Rețițiș). La alte stații montane înalte, maximele lunare au rămas sub 25 °C, precum la Iezer (23,6 °C), Straja (23,7 °C), Vlădeasa 1800 și Penteleu (23,9 °C) și Ceahlău-Toaca (24,5 °C).
Temperatura minimă lunară a aerului din august 2026 a avut valori cuprinse între 2,0 °C la stația meteorologică Vf. Omu, înregistrată în data de 29 august, și 17,1 °C la Gura Portiței, în data de 18 august (figura 8). Cele mai scăzute temperaturi s-au înregistrat în zonele montane și în depresiunile intramontane. Valori sub 5 °C au fost consemnate la Vf. Omu (2,0 °C), Poiana Stampei (2,1 °C), Călimani (Rețițiș) (2,8 °C), Miercurea Ciuc (3,0 °C), Lăcăuți (3,3 °C), Iezer și Ceahlău-Toaca (3,6 °C), Întorsura Buzăului (4,4 °C), Stâna de Vale (4,5 °C), Țarcu (4,7 °C) și Joseni (4,9 °C). În cea mai mare parte a Transilvaniei și în zonele deluroase și submontane, temperaturile minime lunare s-au situat, în general, între 6 și 12 °C, în timp ce în regiunile joase din sudul, vestul și sud-estul țării au predominat valori de 10–14 °C, local mai ridicate. Cele mai mari temperaturi minime lunare au fost înregistrate în special în zona litoralului și a Deltei Dunării: 17,1 °C la Gura Portiței, 16,8 °C la Sulina și 16,4 °C la Constanța. Valori de cel puțin 16 °C s-au mai înregistrat la Drobeta-Turnu Severin (16,2 °C) și Oravița (16,0 °C).
În tabelul 5 se regăsesc temperatura maximă absolută și temperatura minimă absolută pe țară din luna august precum și stațiile meteorologice unde au fost înregistrate și data de producere.
| Parametrul | Valoarea | Stația meteorologică | Data de producere |
|---|---|---|---|
| Temperatura maximă absolută | 44,5 ºC | Ion Sion, jud. Brăila | 10 august 1954 |
| Temperatura minimă absolută | -7,0 ºC | Vf. Omu | 27 august 1936 20 august 1949 |
În luna august 2026 a fost egalată sau depășită temperatura maximă absolută lunară, la 8 stații meteorologice (tabelul 6)
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Temperatura maximă lunară (°C), maximă absolută | Data de producere | Temperatura maximă lunară (°C), august 2026 | Data de producere |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Băișoara | 30,2 | 25-08-2012 | 30,2 | 2026-08-06 |
| 2 | Chișineu Criș | 40,1 | 15-08-1952 | 40,1 | 2026-08-06 |
| 3 | Holod | 39,0 | 21-08-2000 | 40,1 | 2026-08-05 |
| 4 | Oradea | 40,0 | 21-08-2000 | 40,1 | 2026-08-05 |
| 5 | Săcuieni | 40,3 | 11-08-1961 | 41,2 | 2026-08-06 |
| 6 | Satu Mare | 39,4 | 16-08-1952 | 39,5 | 2026-08-06 |
| 7 | Sînnicolaul Mare | 40,1 | 13-08-1946 | 40,3 | 2026-08-06 |
| 8 | Supuru De Jos | 39,0 | 21-08-2000 | 39,1 | 2026-08-06 |
În luna august 2026, zilele tropicale (temperatura maximă ≥ 30 °C) au fost înregistrate pe aproape întreg teritoriul României, cu excepția zonelor montane înalte și a unor areale restrânse din depresiunile intracarpatice (figura 11). Cele mai multe zile tropicale, peste 25, s-au înregistrat în cea mai mare parte a Câmpiei și Dealurilor de Vest, cu pătrundere până în Depresiunea Hațegului și Culoarul Orăștiei, în zona mai joasă din sudul Carpaților Occidentali, în Defileul Jiului, sudul Câmpiei Române, local în Câmpia Brăilei și izolat în Balta Ialomiței. În cea mai mare parte a Câmpiei Române, cu extindere până la Subcarpații Getici, în centrul și nord-vestul Transilvaniei, vestul Maramureșului și local în sudul Moldovei și nordul Dobrogei, s-au înregistrat între 21 - 25 zile tropicale. În jumătatea sudică a Podișului Moldovei, pe areale extinse din Transilvania, în nordul Munteniei și vestul Dobrogei s-au înregistrat 16 - 20 zile tropicale. În restul zonelor din Podișului Moldovei, Podișul Dobrogei, Transilvania, precum și în unele zone submontane și zone montane joase, numărul zilelor tropicale a fost cuprins între 6 și 15 zile. Cele mai puține zile tropicale, respectiv între 1 și 5 zile, s-au înregistrat în zonele montane și submontane, dar și în sudul litoralului Mării Negre.
Analiza abaterii numărului de zile tropicale față de media intervalului de referință standard (1991–2020) evidențiază predominanța anomaliilor pozitive în cea mai mare parte a țării (figura 10). Cele mai mari abateri pozitive, de peste 15 zile, s-au înregistrat în Câmpia și Dealurile de Vest și local în sudul și vestul Transilvaniei. Anomalii situate în intervalul 5 -15 zile au fost înregistrate în cea mai mare parte a Olteniei, Munteniei, Moldovei și Transilvaniei și local în sudul Dobrogei, iar valori cuprinse între 1 -5 zile s-au înregistrat pe areale extinse în Dobrogea, în sudul și nord-estul Munteniei, estul și sudul Moldovei și local în unele zone submontane și zone montane joase. Abateri negative au fost înregistrate doar izolat, în sudul litoralului Mării Negre.
În luna august 2026, nopți tropicale (temperatura maximă ≥ 30 °C) au fost prezente în Dobrogea, Delta Dunării, în cea mai mare parte a Munteniei, Olteniei, Banatului și Crișanei, precum și în sudul, estul și nord-estul Moldovei, vestul Maramureșului, nord-vestul Transilvaniei și local în centrul și sudul Transilvaniei (figura 9). Cele mai multe nopți tropicale, ce au depășit 15 și local 25, s-au înregistrat pe litoralul sudic și nordic al Mării Negre, în Delta Dunării și izolat, în sudul Crișanei, Banatului și în vestul Olteniei. În alte regiuni ale țării, frecvența nopților tropicale a variat între 11 – 15 nopți și anume: în Dobrogea, Crișana, local în sudul Banatului, vestul Olteniei și izolat, în estul Olteniei. Regiunile țării în care s-au înregistrat între 6 și 10 nopți tropicale includ cea mai mare parte a Crișanei, nordul și sudul Banatului, vestul Olteniei, precum și, local, sudul și estul Olteniei, nordul, sudul și sud-estul Munteniei, sudul Moldovei și estul Dobrogei. Izolat, frecvențe similare ale nopților tropicale s-au înregistrat și în nordul Moldovei și centrul Transilvaniei. - Cele mai reduse frecvențe, de 1 – 5 nopți tropicale, s-au înregistrat în cea mai mare parte a Câmpiei Române, cu extindere până în Subcarpații Getici, în Podișul Moldovei, în Subcarpații Moldovei, în Câmpia de Vest, nord-vestul Transilvaniei, local, în centrul și izolat, în sudul și vestul Transilvaniei.
Analiza abaterii numărului de nopți tropicale față de media intervalului de referință standard (1991–2020) indică anomalii pozitive în majoritatea zonelor din Banat și Crișana, în vestul Maramureșului, jumătatea de sud a Moldovei, dar și pe areale mai restrânse din Oltenia, Muntenia și Dobrogea. Anomalii negative au fost prezente doar în sudul Dobrogei și Deltei Dunării, Balta Ialomiței și Brăilei și local în sudul și centrul Câmpiei Române (figura 10). În cea mai mare parte a Câmpiei de Vest, local, în Oltenia și izolat, pe litoralul Mării Negre, abaterea numărului de nopți tropicale a depășit 7 și local, 12 nopți tropicale față de normala climatologică a lunii. În restul țării, abaterile pozitive au avut valori cuprinse între 2 – 6. Abateri negative de 3 și local, peste 3 nopți tropicale s-au înregistrat în sudul Dobrogei și Deltei Dunării, Balta Ialomiței și Brăilei și local, în sudul și centrul Câmpiei Române.
În luna august 2026, zilele caniculare (temperatura maximă ≥ 35 °C) au fost înregistrate în Câmpia și Dealurile de Vest, Câmpia Română, Podișul Moldovei și în Transilvania (figura 13). Cele mai multe zile caniculare, peste 15, s-au înregistrat izolat, în unele sectoare ale luncii Dunării din Oltenia (zonele Orșova și Calafat). Pe areale extinse ale Câmpiei și Dealurilor de Vest, cu pătrundere până la Culoarul Orăștiei (Valea Mureșului) și Depresiunea Hațegului, în cea mai mare parte a Olteniei, în sudul și local centrul și nord-estul Munteniei, în nord-estul și sudul Moldovei, și izolat în centrul Transilvaniei, s-au înregistrat între 6 – 15 zile caniculare. În restul țării, frecvența înregistrată a fost de 1 – 5 zile caniculare.
Analiza abaterii numărului de zile caniculare față de media intervalului de referință standard (1991–2020) evidențiază predominanța anomaliilor pozitive în vestul țării, cele negative fiind prezente local și/sau izolat (figura 14). Cele mai mari abateri pozitive, de peste 10 zile, s-au înregistrat pe areale restrânse din sudul și nordul Câmpiei de Vest. În celelalte regiuni, abaterile pozitive au fost de 5 – 10 zile. Abaterile negative au avut în general valori mici și s-au înregistrat local în vestul și nordul Dobrogei și izolat în centrul Munteniei.
În august 2026, circulația atmosferică la scară europeană a favorizat pătrunderea unor mase de aer foarte cald, de origine nord-africană, către centrul și sud-estul Europei. Dezvoltarea unei dorsale de aer tropical, extinsă din nordul Africii peste Peninsula Italică, vestul Peninsulei Balcanice și Depresiunea Panonică până spre sudul Poloniei și vestul Ucrainei, a fost susținută de activitatea depresionară din nordul Atlanticului. Pătrunderea aerului rece dinspre regiunile polare către latitudini mai joase în sectorul atlantic a contribuit la intensificarea circulației meridionale și, implicit, a transportului de aer tropical spre nord și nord-est, favorizând astfel extinderea acestuia și asupra României. În aceste condiții, valurile de căldură din august 2026 au avut o extindere spațială importantă. Suprafața afectată a reprezentat aproximativ 85,4% din teritoriul României, iar durata maximă a unui val de căldură a fost de 12 zile consecutive. Temperatura maximă înregistrată în timpul acestor episoade a atins 41,2°C, iar la nivelul teritoriului au fost identificate 2 episoade de valuri de căldură. Raportat la intervalul 1961–2026, luna august 2026 se remarcă prin combinarea unei extinderi spațiale foarte mari cu o persistență ridicată a valurilor de căldură. Durata maximă de 12 zile este depășită doar de anii 2010 (18 zile), 2024 (17 zile), 2015 (15 zile), 2019 și 2023 (câte 13 zile). Din punctul de vedere al suprafeței afectate, valoarea de 85,4% plasează evenimentul din 2026 printre cele mai extinse din întreaga serie analizată. Totuși, temperatura maximă de 41,2°C a rămas sub valorile excepționale înregistrate în august 2012 (43,5°C) și 2017 (43,1°C).
Cantitatea totală de precipitații medie pe țară din luna august 2026 a avut valoarea de 30,2 mm, fiind cu 46,9 % mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 16 și 17). Tabelele 8 și 9 cuprind top zece al celor mai ploioase, respectiv al celor mai secetoase luni august, din România, din perioada 1901 – 2026.
| Anul | Cantitatea lunară de precipitaţii (mm) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 2005 | 146,00 | 156,59 |
| 2006 | 135,40 | 137,96 |
| 1972 | 126,70 | 122,67 |
| 1937 | 123,70 | 117,40 |
| 1968 | 112,60 | 97,89 |
| 1997/2007 | 111,90 | 96,66 |
| 1913 | 105,90 | 86,12 |
| 1979 | 104,00 | 82,78 |
| 2002 | 102,20 | 79,61 |
| 1901 | 98,60 | 73,29 |
| Anul | Cantitatea lunară de precipitaţii (mm) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 1943 | 18,50 | -67,49 |
| 2003 | 20,60 | -63,80 |
| 1946 | 21,70 | -61,86 |
| 1952 | 22,30 | -60,81 |
| 2000 | 23,00 | -59,58 |
| 1992 | 25,00 | -56,06 |
| 1923 | 25,60 | -55,01 |
| 2008 | 27,00 | -52,55 |
| 1962 | 28,30 | -50,26 |
| 1988 | 29,00 | -49,03 |
Cantitatea totală de precipitații din luna august 2026 de la stația meteorologică București-Filaret a avut valoarea de 16,4 mm, fiind cu 54,6 % mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (figurile 18 și 19). Tabelele 8 și 9 cuprind top zece al celor mai ploioase, respectiv al celor mai secetoase luni august, de la stația meteorologică București-Filaret, din perioada 1901 – 2026.
| Anul | Cantitatea lunară de precipitaţii (mm) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 1901 | 218,30 | 503,04 |
| 1949 | 182,90 | 405,25 |
| 1982 | 176,50 | 387,57 |
| 1968 | 126,80 | 250,28 |
| 1939 | 123,40 | 240,88 |
| 1972 | 122,90 | 239,50 |
| 1997 | 122,00 | 237,02 |
| 1981 | 109,50 | 202,49 |
| 2007 | 105,80 | 192,27 |
| 2005 | 105,40 | 191,16 |
| Anul | Cantitatea lunară de precipitaţii (mm) | Abaterea faţă de mediana intervalului de referinţă 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 2008 | 0,40 | -98,90 |
| 1992 | 2,90 | -91,99 |
| 1923 | 3,20 | -91,16 |
| 1960 | 3,40 | -90,61 |
| 2020 | 4,10 | -88,67 |
| 2025 | 4,40 | -87,85 |
| 1929 | 5,60 | -84,53 |
| 2003 | 6,30 | -82,60 |
| 1907 | 7,10 | -80,39 |
| 2000 | 7,60 | -79,01 |
Cantitatea totală de precipitații din luna august 2026 a prezentat o distribuție neuniformă la nivelul teritoriului României (figura 20). Cele mai mari cantități, de peste 100 mm, s-au înregistrat local în zona montană a Carpaților Meridionali și de Curbură. Cantități cuprinse între 76 și 100 mm au caracterizat alte areale restrânse din zona montană, în timp ce valori de 51–75 mm s-au înregistrat pe suprafețe mai extinse în Carpații Meridionali, Carpații de Curbură și local în Carpații Occidentali și Orientali. În regiunile centrale ale țării și în zonele submontane, cantitățile lunare au fost, în general, cuprinse între 31 și 50 mm, iar în mare parte din nordul, estul, vestul și sudul teritoriului au predominat valori de 11–30 mm. Cele mai reduse cantități lunare de precipitații, de cel mult 10 mm, s-au înregistrat local în vestul și sudul țării și, mai ales, în Dobrogea și Delta Dunării. Pe areale restrânse din aceste regiuni, cantitățile au fost chiar mai mici de 5 mm. Cea mai mare cantitate lunară de precipitații din august 2026 a depășit 100 mm și s-a înregistrat la stația meteorologică Fundata (113,3 mm), urmată de Bâlea-Lac (111,6 mm), Vf. Omu (110,4 mm) și Sinaia-1500 (102,3 mm). La polul opus, cea mai mică valoare nu a depășit 1 mm și s-a înregistrat la Sulina, 0,3 mm, urmată de Sfântu Gheorghe-Delta, 0,6 mm, Jurilovca, 0,9 mm și Tulcea, 1,0 mm.
Abaterea cantității de precipitații față de mediana intervalului de referință standard (1991–2020), calculată în procente, a fost predominant negativă pe teritoriul României. Deficitele pluviometrice au caracterizat cea mai mare parte a țării, fiind mai accentuate în vestul și centrul teritoriului, în unele zone montane și depresionare, precum și local în Moldova, Muntenia și Dobrogea. Cele mai mari abateri negative, de peste 90%, s-au înregistrat local, printre valorile cele mai ridicate ale deficitului numărându-se cele de la Sânnicolau Mare (96%), Păltiniș (95%), Oradea (92%), precum și valori de aproximativ 85% la Făgăraș și în unele areale din Moldova. La numeroase alte stații meteorologice din țară, abaterile negative au fost cuprinse, în general, între 30 și 80%. Abaterile pozitive au avut o extindere mult mai redusă și s-au înregistrat izolat, în special în estul și sud-estul țării și local în zona montană. Printre cele mai importante excedente pluviometrice evidențiate de hartă se numără cele de la Tulcea (93%) și Galați (61%), în timp ce la alte stații din nord-est și sud-est valorile pozitive au fost mai moderate. Distribuția spațială evidențiază astfel predominanța clară a deficitului pluviometric în august 2026, cu excedente limitate la areale restrânse.
Analizând încadrarea în clase de severitate pluviometrică a cantităților lunare de precipitații din august 2026 (figura 21), se observă că regimul pluviometric a fost predominant deficitar pe suprafețe extinse din Banat, Crișana, Transilvania, Oltenia, Moldova și Muntenia. Regimul foarte deficitar și extrem de deficitar a fost prezent pe areale mai restrânse, dar bine conturate, în vestul țării, în nordul Maramureșului, în centrul și sudul Transilvaniei, precum și în zona Carpaților Orientali și în unele sectoare din Moldova. Regimul pluviometric normal a caracterizat areale dispersate din nordul și estul țării, din zona montană și local din sud. Condiții excedentare au avut o extindere redusă, fiind observate izolat în estul și sud-estul teritoriului, inclusiv în apropierea Dunării și în unele sectoare din nord-estul țării.
Cantitatea maximă de precipitații căzută în 24 de ore în luna august 2026 a depășit 60 mm la stația meteorologică Fundata, unde s-au înregistrat 65,7 mm în data de 13 august, aceasta fiind cea mai mare valoare la nivel național (figura 22). O cantitate importantă, de 60,0 mm, a fost înregistrată și la postul pluviometric Dealul Frumos (jud. Dâmbovița), în data de 27 august. Valori cuprinse între 40 și 60 mm s-au consemnat la Țarcu (57,0 mm), Rânca (48,0 mm), Sinaia-1500 (46,5 mm), Mangalia (45,5 mm) și Oravița (42,0 mm). Cantități maxime în 24 de ore cuprinse între 30 și 40 mm s-au înregistrat local în diferite regiuni ale țării, printre cele mai ridicate fiind cele de la Medgidia (36,6 mm), Galați (36,5 mm), Bâlea-Lac (35,2 mm), Borod (35,1 mm), Straja (34,5 mm), Lăcăuți (33,8 mm), Vlădeasa 1800 (32,5 mm), Bozovici (32,2 mm), Dej (32,0 mm), Voineasa (31,0 mm), Târgu Logrești (30,9 mm) și Huedin (30,7 mm). În cea mai mare parte a țării, maximele pluviometrice în 24 de ore s-au situat sub 30 mm, iar în unele zone din vest, sud-est și Delta Dunării valorile au fost chiar sub 5–10 mm. La stațiile din Delta Dunării, cantitățile maxime în 24 de ore au fost foarte reduse, cuprinse între 0,3 mm la Sulina și 2,4 mm la Sfântu Gheorghe-Delta.
În tabelul 11 se regăsesc cantitatea maximă lunară de precipitaţii şi cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore, maxime absolute pe țară din luna august precum și stațiile meteorologice unde au fost înregistrate, respectiv data de producere.
| Parametrul | Valoarea | Stația meteorologică | Data de producere |
|---|---|---|---|
| Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii | 449,7 mm | Stâna de Vale | 08/01/02 |
| Cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore | 234,7 mm | Mangalia | 31 august 2024 |
Viteza maximă a vântului la rafală în luna august 2026 a depășit 25 m/s la stația meteorologică Vlădeasa 1800, unde s-a înregistrat valoarea maximă la nivel național, de 27,7 m/s, în data de 17 august (figura 23). Valori ridicate, cuprinse între 20 și 25 m/s, s-au mai înregistrat la Călimani (Rețițiș) (24,8 m/s), Oltenița (24,2 m/s), Bisoca (23,2 m/s), Ștefănești Stânca (22,7 m/s), Cotnari (22,3 m/s), Țarcu (21,3 m/s), Slatina și Stolnici (21,2 m/s), Ceahlău-Toaca (21,0 m/s), Straja (20,9 m/s), Târnăveni (Bobohalma) și Videle (20,8 m/s), Vf. Omu (20,7 m/s), precum și la Vaslui, Roman și Brașov (20,5 m/s). În cea mai mare parte a țării, vitezele maxime ale vântului la rafală s-au situat între 10 și 20 m/s, valorile de peste 20 m/s având o distribuție locală, fiind înregistrate atât în zona montană înaltă, cât și în unele regiuni extracarpatice. Valori mai reduse, sub 10 m/s, s-au înregistrat izolat, în special în zone adăpostite din interiorul arcului carpatic și local în vestul și sud-estul țării.
În luna august 2026 au fost raportate 27 de cazuri de grindină (figura 24), semnificativ mai puține decât în luna precedentă. Pe lângă observațiile efectuate în cadrul rețelei Administrației Naționale de Meteorologie, au fost utilizate și informații provenite de pe grupurile Furtuni România, RAW Meteo, Meteoplus și Oltenia Weather Alert. Distribuția spațială a cazurilor a evidențiat o frecvență mai ridicată în zonele montane și submontane din țară, în special în județele Mureș, Prahova, Vâlcea și Gorj. Majoritatea observațiilor au fost asociate cu măzăriche și grindină de dimensiuni mici, cu diametre de până la 1,0 cm. De asemenea, au fost raportate local, cazuri cu diametre cuprinse între 1,1 și 2,0 cm, în zona montană și în nord-estul Câmpiei Române. Izolat, în sudul Câmpiei Române, au fost raportate diametre cuprinse între 2,1 și 3,0 cm. Cele mai severe fenomene s-au produs în data de 27 august, în județul Mureș, unde au fost raportate diametre ale greloanelor de grindină de până la 4,0 cm, în localitatea Dedrad (com. Batoș).
Colectiv de lucru – Serviciul de Climatologie: Adrian Irașoc, Vlad Amihăesei, Monica Gabriela Paraschiv, Dana Micu, Mădălina Moise, Giorgiana Lüftner, Alexandru Dumitrescu.