Anul 2025
Caracterizare meteorologică
1 CARACTERISTICI GENERALE ALE ANULUI 2025
Anul 2025 s-a remarcat în România printr-un caracter termic extrem de cald și un regim pluviometric dominant deficitar la nivel național, confirmând tendințele recente de încălzire climatică.
1.1 Temperatura aerului
Temperatura medie pe ţară1, din anul 2025, a avut valoarea de 12,0 ºC, fiind cu 1,2 ºC mai mare decât mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (Figura 1 și Figura 3).
Anul 2025 se situează pe locul 4 în topul celor mai calzi ani din România,top realizat pe baza datelor provenite de la 29 de stații meteorologice cu șir complet în perioada 1901 – 20251 (Tabelul 1). Acest clasament este confirmat și de analiza realizată pe baza valorilor temperaturii medii pe țară 2 calculată din datele de la 129 stații meteorologice cu șir complet de date în perioada 1961 – 2025 (Tabelul 2). Temperatura medie a aerului pe țară1, calculată din datele de la 129 de stații meteorologice, a avut valoarea de 10,9 °C, fiind cu 1,1°C mai mare față de mediana intervalului 1991 – 2020 (Figura 2 și Figura 4).
| Nr. crt. | An | Temperatura medie pe țară (°C) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1981-2010 (°C) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (°C) |
|---|---|---|---|---|
| 1 | 2024 | 13,10 | 2,88 | 2,36 |
| 2 | 2023 | 12,55 | 2,28 | 1,87 |
| 3 | 2019 | 12,14 | 1,92 | 1,40 |
| 4 | 2025 | 11,95 | 1,77 | 1,22 |
| 5 | 2020 | 11,88 | 1,66 | 1,14 |
| 6 | 2022 | 11,77 | 1,55 | 1,04 |
| 7 | 2015 | 11,72 | 1,50 | 0,98 |
| 8 | 2007 | 11,67 | 1,45 | 0,93 |
| 9 | 2018 | 11,57 | 1,35 | 0,84 |
| 10 | 2014 | 11,36 | 1,14 | 0,62 |
| Nr. crt. | An | Temperatura medie pe țară (°C) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1981-2010 (°C) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (°C) |
|---|---|---|---|---|
| 1 | 2024 | 11,62 | 2,55 | 1,79 |
| 2 | 2023 | 11,38 | 2,31 | 1,55 |
| 3 | 2019 | 11,00 | 1,93 | 1,17 |
| 4 | 2025 | 10,88 | 1,81 | 1,05 |
| 5 | 2020 | 10,78 | 1,71 | 0,95 |
| 6 | 2022 | 10,64 | 1,58 | 0,81 |
| 7 | 2015 | 10,58 | 1,52 | 0,75 |
| 8 | 2018 | 10,53 | 1,46 | 0,70 |
| 9 | 2007 | 10,48 | 1,42 | 0,65 |
| 10 | 2014 | 10,35 | 1,28 | 0,52 |
În ultimul deceniu al secolului XX (după anul 1990), creșterea temperaturii medii anuale a devenit evidentă, iar frecvența anilor calzi a crescut semnificativ. Valorile temperaturii medii anuale s-au situat tot mai des peste normala climatologică, iar amplitudinea anomaliilor pozitive s-a accentuat. Această evoluție confirmă caracterul persistent și accelerat al procesului de încălzire climatică din perioada recentă.
Din punct de vedere termic, anomaliile au fost pozitive în 9 din cele 12 luni ale anului. Temperatura medie lunară pe ţară2 a fost mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020), având valori cuprinse între 0,5 ºC (aprilie) şi 4,0 ºC (ianuarie). În mai și februarie, abaterea a fost negativă, valorile acestora fiind -2,1 ºC și respectiv, -1,8 ºC (Figura 5). În anul 2025, cu excepția lunilor februarie, mai și octombrie, abaterile de temperatură au fost pozitive la majoritatea stațiilor meteorologice. Este de remarcat luna ianuarie care a fost foarte caldă, anomaliile pozitive fiind cuprinse între 4,0 și 6,5 ºC (Figura 6)În lunile mai reci (februarie, mai și octombrie), la multe stații meteorologice s-au înregistrat anomalii negative, cuprinse între -5,5 și -0,5 ºC. De asemenea, valorile temperaturilor medii lunare pe țară2, clasează ultimii cinci ani printre cei mai calzi din perioada 1961 – 2025 (Figura 7).
Distribuția abaterii temperaturii medii anuale, din perioada 1961 – 2025 (Figura 8), demonstrează procesul de încălzire climatică din ultimii 30 de ani, prin anomalii preponderent pozitive, înregistrate la majoritatea stațiilor meteorologice. În perioada 1961 - 1990, anomaliile negative sau apropiate de zero erau majoritare în cadrul distribuției lor la nivel național. Amploarea încălzirii, iese foarte bine în evidență în ultimii șase ani, când anomaliile temperaturii anuale depășesc 1,5 ºC la majoritatea stațiilor. Anul 2025 se remarcă, prin valori destul de mari ale anomaliilor anuale, cuprinse, în general, între 2,0 și 2,5 ºC.
Temperatura medie anuală a aerului, în anul 2025, a avut valori cuprinse între –0,6 °C la stația meteorologică Vf. Omu și 13,9 °C la Drobeta Turnu-Severin și Constanța (Figura 9).
Cele mai ridicate temperaturi medii anuale, de peste 13,5 °C, s-au înregistrat în sudul Olteniei (Calafat, 13,7°C) și local în Muntenia (București-Filaret, 13,5°C), precum și în zona litoralului sudic al Mării Negre (Constanța, 13,9°C și Mangalia, 13,5°C). Valori termice ridicate, cuprinse între 12,0 și 13,5 °C, au caracterizat areale extinse din Dobrogea (inclusiv Delta Dunării), Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei, precum și cea mai mare parte a Banatului și Crișanei. În celelalte regiuni ale țării, incluzând o mare parte din Transilvania și Moldova, regiunile subcarpatice și izolat, nordul Dobrogei, temperaturile medii anuale au variat, în general, între 10,0 și 12,0 °C. Arealele montane joase și unele depresiuni intramontane (Brașov, Întorsura Buzăului, Petroșani, Voineasa) s-au caracterizat prin valori cuprinse între 8,0 și 10,0 °C, în timp ce în cea mai mare parte a zonelor montane, temperatura medie anuală s-a situat între 4,0 și 8,0 °C. La altitudini mari, de peste 1700-1800 m, valorile termice au scăzut sub 4,0 °C ajungând izolat, la valori negative, pe cele mai înalte culmile montane, la circa 2500 m.
Încadrarea în clasele de severitate termică a temperaturii medii anuale arată că anul 2025 a avut un caracter extrem de cald, dominant la nivelul teritoriului României (Figura 10).
Abaterile temperaturii medii anuale față de mediana intervalului de referință standard (1991–2020) au fost exclusiv pozitive, cu valori cuprinse între aproximativ 0,5 °C și 1,7 °C. Cea mai mare abatere termică din acest an, respectiv 1,7 °C, s-a înregistrat în zona alpină, la stația meteorologică Țarcu (2180 m), situată în vestul Carpaților Meridionali. Valori ridicate, de peste 1,4°C, au caracterizat zone montane din Carpații Orientali (Penteleu) și Occidentali (Semenic), unele depresiuni (Miercurea Ciuc, Joseni, Sfântu Gheorghe-munte), precum și regiunile extracarpatice de câmpie, deluroase și submontane din Muntenia (inclusiv București-Filaret), Oltenia și izolat, din Banat. Abateri termice cuprinse între 1,0 și 1,4 °C au fost în cea mai mare parte a țării, incluzând areale extinse din Muntenia, Oltenia, Banat, Crișana, Transilvania și Moldova, inclusiv în zona alpină, la Vf. Omu. Valori mai reduse ale abaterii termice, sub 1,0 °C, s-au înregistrat în unele zone montane din Carpații Orientali și Occidentali, în unele depresiuni (Petroșani), precum și izolat în Maramureș, Moldova, Muntenia, Transilvania, zona litorală și Delta Dunării.
Temperatura maximă în 2025 a variat între 18,8 ºC, la Vârful Omu, în data de 26 iulie și 43,4 ºC, valoare înregistrată la Calafat, pe 26 iulie Tabelul 3 prezintă cele mai mari zece valori ale temperaturii maxime a aerului din anul 2025.
Temperatura minimă în 2025 a variat între -22,5 ºC, la Vf. Omu și Întorsura Buzăului, înregistrată în 31 decembrie, respectiv 22 februarie și -5,5 ºC, la Constanța, în data de 24 februarie. Cele mai mici zece valori ale temperaturii minime anuale din 2025 sunt prezentate în Tabelul 4.
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Temperatura maximă anuală (ºC) | Data de producere (zz.ll) |
|---|---|---|---|
| 1 | CALAFAT | 43,4 | 26.07 |
| 2 | BĂILESTI | 42,7 | 26.07 |
| 3 | BECHET | 42,3 | 26.07 |
| 4 | DROBETA TR.SEVERIN | 42,2 | 26.07 |
| 5 | GIURGIU | 41,8 | 26.07 |
| 6 | LUGOJ | 41,7 | 26.07 |
| 7 | MOLDOVA VECHE | 41,6 | 26.07 |
| 8 | CERNAVODĂ/BUCUREȘTI-FILARET | 41,5 | 26.07 |
| 9 | TURNU MĂGURELE | 41,4 | 26.07 |
| 10 | CARACAL | 41,3 | 26.07 |
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Temperatura minimă anuală (ºC) | Data de producere (zz.ll) |
|---|---|---|---|
| 1 | VF. OMU/ÎNT.BUZĂULUI | -22,5 | 31.12/22.02 |
| 2 | ÎNT.BUZĂULUI | -21,9 | 20.02 |
| 3 | OB.LOTRULUI | -21,8 | 21.02 |
| 4 | VF. OMU | -21,7 | 30.12 |
| 5 | VF. OMU | -21,6 | 20.02 |
| 6 | OB.LOTRULUI | -21,3 | 22.02 |
| 7 | VF. OMU/IEZER | -21,2 | 19.02/17.02 |
| 8 | VF. OMU | -21,0 | 21.02 |
| 9 | CĂLĂRAȘI/PERIȘORU | -20,9 | 23.02 |
| 10 | OB.LOTRULUI | -20,7 | 16.01 |
1.2 Precipitaţii
Cantitatea totală de precipitaţii medie pe ţară1, 541,4 mm, a fost cu 13,4% mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020) (Figura 11 și Figura 13).
Cantitatea anuală medie de precipitații pe țară3, calculată din datele de la 128 de stații meteorologice, din 2025 a avut valoarea de 578,3 mm, fiind cu 13,4 % mai mică față de mediana intervalului 1991 – 2020 (Figura 12 și Figura 14).
Din punct de vedere pluviometric, anomaliile (calculate în %) au fost negative în opt din cele 12 luni ale anului. În aceste luni, cantitatea de precipitații lunară, medie pe ţară, a fost mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) cu valori cuprinse între 1,8 % (iulie) şi 78,2 % (iunie). În restul de 4 luni, abaterile au fost pozitive, valorile acestora fiind cuprinse între 27,7 % (martie) și 97,9 % în noiembrie (Figura 15).
Caracterul neuniform al distribuției precipitațiilor se remarcă și în distribuția anomaliilor la nivel național. Astfel, în anul 2025, abaterile cantității lunare de precipitații au înregistrat valori pozitive extreme, în lunile mai, octombrie și noiembrie, de peste 200 %. Cu toate acestea, anomaliile negative ale cantităților lunare de precipitații au fost dominante în acest an, cu precădere în lunile ianuarie, februarie, aprilie, iunie, august, septembrie și decembrie, cu valori ale abaterii negative cuprinse între 30 și 60 % (Figura 16).
Dacă în cazul distribuției temperaturilor anuale se remarcă o creștere clară a anomaliilor pozitive din ultimii 30 de ani, în cazul distribuției abaterii cantității anuale de precipitații, din perioada 1961 – 2025, nu se poate identifica un semnal climatic concludent, de creștere sau scădere (Figura 17). Cu toate acestea, anul 2025 a fost un an deficitar, caracterizat prin dominanța anomaliilor negative cu valori cuprinse între -10 și -30%, chiar dacă s-au înregistrat extreme ale anomaliilor pozitive anuale de peste 50 %.
În anul 2025, distribuția cantităților anuale de precipitații evidențiază un ecart de variație larg, de la valori mai mici de 200 mm în unele areale joase din sud-estul extrem al țării, până la circa 1400 mm în zona alpină a Munților Făgăraș (Figura 18).
Cantități anuale mai reduse, sub 400 mm, s-au înregistrat pe areale extinse din Dobrogea, inclusiv în Delta Dunării și zona litorală, și izolat, în sud-estul Munteniei și vestul Banatului și Crișanei. Cantități anuale de precipitații cuprinse între 400 și 600 mm au caracterizat areale de câmpie, deal și podiș din Muntenia, Oltenia, Moldova, Transilvania, precum și în unele depresiuni intracarpatice (Miercurea Ciuc, Joseni). Valori mai ridicate, cuprinse între 600 și 800 mm, s-au înregistrat în zonele deluroase și podiș din Muntenia, Oltenia, Moldova, inclusiv în regiunea subcarpatică și izolat, în zonele joase de câmpie și luncă a Dunării din Muntenia. Cele mai mari cantități anuale de precipitații, depășind frecvent 800 – 1000 mm și izolat, peste 1300 mm, au fost specifice cu precădere zonei montane, depresiunilor intracarpatice și izolat, arealelor submontane și colinare subcarpatice.
Abaterea cantității de precipitații din anul 2025 față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020), calculată în procente, a fost negativă în cea mai mare parte a țării (figura 19). Abaterile negative au avut în general valori sub 50 %. Valori de peste 40 %, s-au înregistrat local, în Banat și Crișana. Cea mai mare abatere negativă a fost de 49,2 % și s-a înregistrat la stația meteorologică Chișineu Criș, în Câmpia de Vest. Valori pozitive ale abaterilor pluviometrice anuale s-au înregistrat în centrul și estul Moldovei, în Dobrogea, Delta Dunării și izolat, în rest. Acestea au variat în general între 1 și 66 % pe areale restrânse sau izolat, în Transilvania, Moldova, estul Munteniei, lunca Dunării, Maramureș, Delta Dunării și zona litorală, dar și la munte, în Carpații Orientali și Meridionali și în unele depresiuni din cadrul acestora. Cea mai mare abatere pozitivă a fost de 183,2 %, la stația meteorologică Obârșia Lotrului, din Carpații Meridionali.
Încadrarea cantităților anuale de precipitații din anul 2025 în clasele de severitate pluviometrică evidențiază alternanțe spațiale notabile între areale deficitare și excedentare(Figura 19). În cursul acestui an, regimul pluviometric s-a încadrat în limite normale în nord-vestul, centrul și sud-estul Moldovei, regiunea Maramureș, cea mai mare parte a Transilvaniei, Olteniei și Munteniei, vestul Dobrogei, sudul Deltei Dunării, precum și unele areale izolate din Crișana și Banat. Caracterul deficitar al regimului pluviometric a fost specific, în principal, vestului țării, corespunzător unor areale extinse din Banat și Crișana, dar și Dobrogei, Deltei Dunării și zonei litorale. Totodată, în centrul și vestul Crișanei (izolat, în nord), vestul și sud-vestul Banatului, precum și în sudul și sud-vestul Dobrogei, regimul pluviometric a fost foarte deficitar. În jumătatea estică a țării, pe areale extinse din Moldova, precum și zona montană și subcarpatică limitrofă acestei regiuni, în nord-estul Munteniei și izolat în estul Transilvaniei, precum și în centrul și sudul Munteniei și Olteniei, încadrarea în clase de severitate pluviometrică a indicat un regim pluviometric excedentar. Excepțional și cu caracter foarte izolat, regimul pluviometric a fost foarte excedentar sau extrem de excedentar în câteva areale restrânse din nordul Moldovei (Darabani), nordul Banatului Vărădia de Mureș) și din zona înaltă (la peste 1500 m) a Carpaților Orientali (Ceahlău-Toaca și Lăcăuți) și Meridionali (Parâng).
Cea mai mare cantitate totală anuală de precipitații (mm), în 2025, a fost de 1393,0 mm și s-a înregistrat la stația meteorologică Bâlea Lac, iar cea mai mică, 176,8 mm, la Sulina.
Cea mai mare cantitate de precipitații căzută în 24 de ore (mm), înregistrată în anul 2025, a fost 117,3 mm, la stația meteorologică Giurgiu, în 08 octombrie.
Tabelul 5 și Tabelul 6 indică primele zece cele mai mari valori privind cantitatea anuală de precipitații, respectiv cele mai mari zece valori privind cantitatea maximă de precipitații în 24 de ore, din anul 2025.
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Cantitatea anuală de precipitații (mm) |
|---|---|---|
| 1 | BÎLEA-LAC | 1393,0 |
| 2 | IEZER | 1309,1 |
| 3 | CĂLIMANI(REȚITIȘ) | 1210,8 |
| 4 | STÂNA DE VALE | 1108,6 |
| 5 | SINAIA-1500 | 1098,9 |
| 6 | CUNTU | 1036,2 |
| 7 | BUCIN | 999,2 |
| 8 | LĂCĂUȚI | 964,3 |
| 9 | FUNDATA | 932,5 |
| 10 | PARÂNG | 931,1 |
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore (mm) | Data de producere (zz.ll) |
|---|---|---|---|
| 1 | GIURGIU | 117,3 | 10.08 |
| 2 | VF. OMU | 109,1 | 5.28 |
| 3 | ȚARCU | 105,7 | 3.29 |
| 4 | CONSTANȚA - dig | 100,2 | 10.08 |
| 5 | ZIMNICEA | 96,4 | 10.08 |
| 6 | B.HERCULANE | 90,1 | 3.29 |
| 7 | CONSTANȚA | 89,7 | 10.08 |
| 8 | BISTRIȚA | 88,4 | 7.30 |
| 9 | PADEȘ(APA NEAGRA) | 86,9 | 8.19 |
| 10 | ODORHEIUL SECUIESC | 84,3 | 7.30 |
1.3 Fenomene extreme
1.3.1 Valuri de căldură
În anul 2025 valurile de căldură4 s-au remarcat prin durata acestora, cât și prin mărimea suprafeței afectate.
Anotimpul de vara din 2025 a fost caracterizat printr-o frecvență și intensitate ridicată a valurilor de căldură, asociate, în principal, transportului de mase de aer tropical saharian către sud-estul Europei. Persistența dorsalei anticiclonice în sudul și vestul continentului, coroborată cu circulația depresionară atlantică, a favorizat episoade succesive de temperaturi extreme în România. Astfel, în timpul verii din 2025 s-au înregistrat patru valuri de căldură, cel mai lung fiind de 10 zile consecutive. Suprafața expusă temperaturilor extreme a fost de peste 70 % din teritoriul țării. Astfel, vara 2025 se înscrie între cele mai calde veri analizate în intervalul 1961–2025, confirmând tendința de intensificare a procesului de încălzire climatică și implicit, a severității valurilor de căldură în România (Figura 20).
1.3.2 Grindină
Sezonul convectiv a început în luna martie, când s-au înregistrat primele căderi de grindină din anul 2025. Astfel, căderile de grindină au avut o frecvența ridicată în sud-vestul țării, centrul Munteniei și nord-vestul țării, unde s-au înregistrat și cele mai mari valori ale diametrului greloanelor de grindină (> 4 cm) (Figura 21).
Odată cu anotimpul de vară, instabilitatea atmosferică ce se manifestă prin fenomene precum vijelii, oraje și averse de ploaie însoțite de căderi de grindină sau măzăriche, a crescut. Astfel, s-au înregistrat căderi de grindină preponderent în Moldova, Transilvania, Maramureș, Oltenia și în zona montană, dar, izolat, și în Muntenia, Banat și Crișana (Figura 22).
2 EVOLUȚII ANOTIMPUALE
Descrierea evoluțiilor anotimpuale din anul 2025 poate fi accesată, pentru fiecare anotimp în parte, pe site-ul www.meteoromania.ro, la adresele de mai jos:
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-sezoniera/cc_DJF_2025.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-sezoniera/cc_MAM_2025.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-sezoniera/cc_JJA_2025.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-sezoniera/cc_SON_2025.html
3 EVOLUŢII LUNARE
Descrierea evoluțiilor lunare din anul 2025 poate fi accesată, pentru fiecare lună în parte, pe site-ul www.meteoromania.ro, la adresele de mai jos:
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_01.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_02.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_03.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_04.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_05.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_06.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_07.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_08.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_09.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_10.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_11.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_12.html
SERVICIUL DE CLIMATOLOGIE
Colectiv de lucru:
Vlad AMIHĂESEI, Adrian IRAȘOC, Dana MICU, Mădălina MOISE, Alexandru DUMITRESCU