Primăvara 2025

Caracterizare meteorologică


1. CARACTERISTICI GENERALE ALE ANOTIMPULUI DE PRIMĂVARA 2025

Temperatura medie pe ţară, în primăvara 2025 a avut valoarea de 11,4 °C. Astfel, primăvara 2025 a fost una ușor caldă, media pe țară fiind cu 0,5 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020)( și ).

Temperatura medie pe ţară, calculată din datele de la 129 de stații meteorologice, din primăvara 2025 a avut valoarea de 10,2 °C, fiind cu 0,5 °C mai mare față de mediana intervalului 1991 – 2020 ( și ).

Figura 1. Tendința de evoluție a temperaturii medii din anotimpul de primăvară pe țară, în intervalul 1901 – 2025
Figura 2. Tendința de evoluție a temperaturii medii din anotimpul de primăvara pe țară, în intervalul 1961 – 2025


Figura 3. Evoluția abaterii temperaturii medii din anotimpul de primăvară pe țară față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020, din perioada 1901 – 2024
Figura 4. Evoluția abaterii temperaturii medii din anotimpul de primăvară pe țară față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020, din perioada 1961 – 2024


Temperatura medie a aerului în București din primăvara 2025 a avut valoarea de 12,8 °C (București-Filaret), fiind cu 0,3°C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) ( și ).

Figura 5. Tendința de evoluție a temperaturii medii în anotimpul de iarnă, în intervalul 1901 - 2025, la stația meteorologică București-Filaret
Figura 6. Abaterea temperaturii medii din anotimpul de primăvară la stația meteorologică București-Filaret, în intervalul 1901-2025, față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020)

În primăvara 2025, temperatura medie a aerului a avut valori cuprinse între -2,3 °C, la stația meteorologică Vf. Omu și 13,5 °C la Drobeta Turnu-Severin (). Valori peste 12,0 °C s-au înregistrat în Banat, sudul și sud-vestul Munteniei și Olteniei și local în Crișana. Mediile de temperatură au fost cuprinse între 8 și 12 °C în cea mai mare parte a Transilvaniei, în Moldova, Dobrogea, în nordul și estul Munteniei și în zona subcarpatică. În regiunile depresionare din interiorul arcului carpatic, acestea au variat, în general, între 4 și 6 °C, cu valori mai scăzute în nordul și centrul Carpaților Orientali. În majoritatea zonelor montane, mediile lunare au avut valori între 0 și 4 °C, iar în zona montană înaltă (peste 2000 m), sub 0°C.

Figura 7. Temperatura medie a aerului (°C) – primăvara 2025


Abaterea temperaturii medii a aerului in primăvara 2025 față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) a fost pozitivă la toate stațiile meteorologice. Deși abaterea a fost pozitivă, ea nu a depăsit 1,5 °C, iar majoritatea stațiilor (92 de stații) au înregistrat anomalii cuprinse între 1,0 și 1,5 °C. Cele mai mari anomalii pozitive s-au înregistrat la stațiile montane, iar la 82 de stații meteorologice, majoritatea situate în nordul, centrul și vestul țării abaterea pozitivă a fost cuprinsă între 1,0 și 0,5°C. La 65 de stații meteorologice din aceste regiuni, abaterea pozitivă a avut valori sub 0,5 °C. Valoarea maximă a acesteia, de 1,4 °C, s-a înregistrat la stațiile meteo Țarcu și Vf. Omu.

Analizând încadrarea în clase de severitate a temperaturii medii din primăvara 2025 (), se poate observa că regimul termic a fost unul cald în cea mai mare parte a țării. Acesta a fost normal în Muntenia, centrul Moldovei, Crișana și Maramureș. Regimul termic extrem și foarte cald s-a înregistrat izolat în zonele montane înalte și în sud vestul țării.

Figura 8. Regionarea claselor de severitate termice și abaterea față de mediana intervalului de referință standard (ºC) din primăvara 2025


Temperatura maximă din primăvara 2025 înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, a fost de 31,3 °C, la stația meteorologică Alba Iulia, în ziua de 17 aprilie (). Cea mai scăzută temperatură maximă a fost de -14,4 și s-a înregistrat la stația meteorologică Vf. Omu, în ziua de 18 martie.

Temperatura minimă din primăvara 2025, a fost de 19,0 °C la stația meteorologică Vf. Omu, în ziua de 18 martie (). Cea mai ridicată temperatură minimă a fost de 19,1 °C și s-a înregistrat la stația meteorologică Oravița, în ziua de 17 aprilie.

Tabelul 1. Cele mai mari zece valori ale temperaturii maxime (ºC), înregistrate în primăvara 2025 și data de producere
Nr. crt. Stația meteorologică Temperatura maximă (ºC) Data de producere (aaaa.ll.zz)
1 ALBA IULIA 31,3 2025.04.17
2 VARADIA de MUREȘ 30,9 2025.04.17
3 ADJUD 30,8 2025.05.04
4 HOLOD 30,7 2025.04.17
5 GIURGIU/BLAJ 30,6 2025.05.23/2025.04.17
6 CĂLĂRAȘI/CHIȘINEU CRIȘ 30,5 2025.05.04/2025.04.17
7 OLTENIȚA/GURAHONȚ 30,3 2025.05.04/2025.04.17
8 CERNAVODĂ/ZIMNICEA 30,2 2025.05.22/2025.05.04
9 LUGOJ/ZIMNICEA 30,1 2025.05.23/2025.04.17
10 ZIMNICEA/OLTENIȚA/FOCȘANI/SEBEȘ-ALBA 30,0 2025.05.04/2025.05.05/2025.05.04/2025.04.17
Tabelul 2. Cele mai mici zece valori ale temperaturii minime (ºC), înregistrate în primăvara 2025 și data de producere
Nr. crt. Stația meteorologică Temperatura minimă (ºC) Data de producere (aaaa.ll.zz)
1 VF. OMU -19,0 2025.03.18
2 VF. OMU -18,6 2025.04.08
3 VF. OMU -18,5 2025.03.19
4 CĂLIMANI (RETITIȘ) -18,3 2025.03.18
5 VF. OMU -18,2 2025.04.07
6 IEZER -18,0 2025.04.07
7 VF. OMU -17,7 2025.04.10
8 VF. OMU -17,6 2025.04.11
9 IEZER -17,5 2025.03.18
10 IEZER -17,3 2025.04.06


Zile cu îngheț (temperatura minimă ≤ 0 °C ) s-au înregistrat în cea mai mare parte a țării (). Cele mai multe zile cu îngheț, peste 50 zile, s-au înregistrat în zona montană medie și înaltă, la peste 1200 m altitudine. Între 30 – 50 de zile s-au înregistrat în restul zonelor montane și în depresiunile intramontane. Între 10 și 30 zile cu îngheț au fost în zonele înalte de podiș din nord-ul și estul Moldovei, Maramureș și centrul și estul Transilvaniei. Valori între 6 – 15 zile s-au înregistrat în Muntenia, vestul Olteniei, nordul și sudul Moldovei, zona de podiș din Dobrogea, în centrul Transilvaniei și local în vestul țării. Cele mai puține zile de iarnă s-au înregistrat în sud-vestul țării, pe litoral, nord-estul Munteniei (zona subcarpaților de Curbură) și în Delta Dunării.

Figura 9. Numărul de zile cu îngheț din primăvara 2025

Analiza abaterii numărului de zile cu îngheț din primăvara 2025 față de media intervalului de referință standard (1991 - 2020) indică o anomalie pozitivă în zona montană și anomalii negative și apropiate de zero în zonele joase (). Astfel, valori ale abaterii negative de peste 15 zile, s-au înregistrat în zona carpatică. În Transilvania, centrul și nordul Moldovei, s-au înregistrat abateri negative de 2 – 10 zile. Abaterile pozitive ale numărului de zile cu îngheț de peste 5 zile, s-au înregistrat izolat în sudul țării. Valori ale abaterii pozitive cuprinse între 1-5 zile s-au înregistrat în sudul și estul Câmpiei Române și local în nord-vestul țării.

Figura 10. Abaterea numărului de zile cu îngheț din anotimpul de primăvară 2025 față de media intervalului de referință standard (1991-2020)

Cantitatea de precipitații medie pe țară , din primăvara 2025 a avut valoarea de 169,5 mm. Astfel, primăvara 2025 a fost una ploioasă, media pe țară fiind cu 15,3 % mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) ( și ).

Cantitatea de precipitații, medie pe țară , calculată din datele de la 129 de stații meteorologice, din primăvara 2025 a avut valoarea de 194,0 mm, fiind cu 21,3 % mai mare față de mediana intervalului 1991 – 2020 ( și ).


Figura 11. Tendința de evoluție a cantității de precipitații din anotimpul de primăvara, în intervalul 1901 - 2025, medie pe țară
Figura 12. Tendința de evoluție a cantității de precipitații din anotimpul de primăvară, în intervalul 1961 - 2025, medie pe țară


Figura 13. Evoluția abaterii cantității de precipitații din anotimpul de primăvară, în intervalul 1901-2025, față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020)
Figura 14. Evoluția abaterii cantității de precipitații din anotimpul de primăvară, în intervalul 1961-2025, față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020)

În primăvara 2025, cantitatea totală de precipitații a avut valori peste 300 mm în zona montană și în zona deluroasă înaltă din centrul Moldovei (Bârnova) (). În estul Transilvaniei, nordul și centrul Moldovei, izolat în centrul Munteniei, valorile au fost cuprinse între 200-300 mm. Pe areale extinse din Muntenia, Oltenia, Banat și Crișana s-au înregistrat valori între 125– 200 mm. Valori cuprinse între 75și 125 mm s-au înregistrat în Moldova, Banat, Crișana și nordul Dobrogei. În Dobrogea, în extremitatea sud-vestică a țării, valorile au fost sub 100 m. Cea mai mare cantitate de precipitații din anotimpul de primăvară 2025, respectiv 474,3 mm, s-a înregistrat la stația meteorologică Iezer. Cea mai mare valoare a cantității maxime de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 109,1 mm și s-a înregistrat la stația meteo Vf. Omu, în data de 28 mai.


Figura 15. Cantitatea de precipitații (mm) – primăvara 2025


Abaterea cantității de precipitații din primăvara 2025 față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020), calculată în procente, a fost pozitivă la majoritatea stațiilor meteorologice (111 de stații) din rețeaua națională de observație. Cea mai mare valoare a abaterii pozitive a fost aproximativ 300 %, la Obârșia Lotrului. Abateri pozitive între 40 și 150% s-au înregistrat la 49 de stații, majoritatea situate în centrul și estul țării. Abateri negative s-au înregistrat la 45 de stații meteorologice, majoritatea situate în Dobrogea și în vestul și sud-vestul țării.

Analizând încadrarea în clase de severitate pluviometrice a cantităților de precipitații din primăvara 2025, se observă că regimul pluviometric a fost extrem și foarte excedentar în estul Transilvaniei, centrul și nord-estul Moldovei și estul Munteniei (). Acesta a fost excedentar în majoritatea țării, cu precădere în centrul și estul țării. Regimul a fost deficitar, foarte și extrem de deficitar în Dobrogea și izolat în sudul Olteniei, Banat și vestul Maramureșului. În rest, acesta s-a încadrat în limite normale.

Cea mai ridicată cantitate totală de precipitații (mm), în primăvara 2025 a fost de 479,0 mm și s-a înregistrat la stația meteorologică Iezer ().

Cea mai mare cantitate de precipitații căzută în 24 de ore (mm), înregistrată în primăvara 2025,înregistrată în primăvara 2025, a fost de 109,1 la Vf. Omu, în 28 mai ().


Figura 16. Regionarea claselor de severitate pluviometrice și abaterea față de mediana intervalului de referință standard (%) – primăvara 2025


și indică primele zece cele mai mari valori privind cantitatea anuală de precipitații, respectiv cele mai mari zece valori privind cantitatea maximă de precipitații în 24 de ore, din iarna 2024/2025.


Tabelul 3. Cele mai mari zece valori ale cantității totale de precipitații (mm), înregistrate în primăvara 2025
Nr. crt. Stația meteorologică Cantitatea de precipitații (mm)
1 IEZER 479,0
2 BÂLEA-LAC 443,2
3 CĂLIMANI(RETITIȘ) 427,2
4 VF. OMU 414,1
5 HOREZU 1550 394,9
6 STÂNA DE VALE 391,6
7 CUNTU 391,4
8 BUCIN 375,3
9 STRAJA-HD 369,6
10 LĂCĂUȚI 368,8
Tabelul 4. Cele mai mari zece valori ale cantității maxime de precipitații căzute în 24 de ore (mm), înregistrate în primăvara 2025
Nr. crt. Stația meteorologică Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore (mm) Data de producere (aaaa.ll.zz)
1 VF. OMU 109,1 2025-05-28
2 ȚARCU 105,7 2025-03-29
3 B.HERCULANE 90,1 2025-03-29
4 BÂRNOVA-RADAR 76,1 2025-05-28
5 STRAJA-HD 74,5 2025-03-29
6 OLTENIȚA 64,7 2025-05-25
7 B.HERCULANE 57,8 2025-04-24
8 SEMENIC 57,2 2025-05-07
9 FĂGĂRAȘ 56,7 2025-05-27
10 GRIVIȚA 56,5 2025-05-25

Sezonul convectiv din primăvara 2025 a început din luna martie, unde s-au înregistrat primele episoade de grindină în sudul și sud-vestul țării. Astfel, căderile de grindină din primăvara anului 2025 au avut o frecvența ridicată în sud-vestul țării, centrul Munteniei și nord-vestul țării, unde s-au înregistrat și cele mai mari valori ale diametrului greloanelor de grindină (cm) ().

Figura 17. Repartiția spațială a căderilor de grindină din România – primăvara 2025


2. EVOLUŢII LUNARE ÎN PRIMĂVARA 2025

Descrierea evoluțiilor lunare din PRIMĂVARA 2025 poate fi accesată, pentru fiecare lună în parte, pe site-ul www.meteoromania.ro, la adresele de mai jos:

https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_03.html

https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_04.html

https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_05.html




DIRECȚIA DE CLIMATOLOGIE

Colectiv de lucru:

Adrian IRAȘOC

Vlad AMIHĂESEI

Mădălina MOISE

Alexandru DUMITRESCU




Note

  1. Media pe țară a fost calculată din valorile înregistrate la 29 de staţii meteorologice cu şir complet de date în perioada 1901 - 2025, din reţeaua naţională de supraveghere meteorologică.

  2. Media pe țară a fost calculată din datele de la 129 stații meteorologice cu șir complet de date în perioada 1961 - 2025, din reţeaua naţională de supraveghere meteorologică.

  3. Media pe țară a fost calculată din valorile înregistrate la 128 de staţii meteorologice cu şir complet de date în perioada 1961 - 2025, din reţeaua naţională de supraveghere meteorologică.