Vara 2025
Caracterizare meteorologică
1. CARACTERISTICI GENERALE ALE ANOTIMPULUI DE VARĂ 2025
Temperatura medie pe ţară1 din vara 2025, 22,7 °C, a fost cu 1,4 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) (Figura 1 și Figura 2). Astfel, vara 2025 se situează pe locul patru în topul celor mai calde veri din perioada 1901-2025, după cele din anii 2024, 2022 și 2012 (Tabelul 1).
Temperatura medie pe ţară2, calculată din datele de la 129 de stații meteorologice, din vara 2025 a avut valoarea de 21,3 °C, fiind cu 1,4 °C mai mare față de mediana intervalului 1991 – 2020 (Figura 3 și Figura 4), situându-se tot pe locul patru în topul celor mai calde veri din România (Tabelul 2).
| Nr. crt. | An | Temperatura medie pe țară (°C) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (°C) |
|---|---|---|---|
| 1 | 2024 | 24,29 | 2,99 |
| 2 | 2012 | 23,46 | 2,16 |
| 3 | 2022 | 22,79 | 1,49 |
| 4 | 2025 | 22,66 | 1,36 |
| 5 | 2007 | 22,64 | 1,34 |
| 6 | 1946 | 22,61 | 1,31 |
| 7 | 2023 | 22,34 | 1,04 |
| 8 | 2015 | 22,33 | 1,03 |
| 9 | 2019 | 22,27 | 0,97 |
| 10 | 2017 | 22,17 | 0,88 |
| Nr. crt. | An | Temperatura medie pe țară (°C) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (°C) |
|---|---|---|---|
| 1 | 2024 | 22,88 | 2,95 |
| 2 | 2012 | 22,07 | 2,14 |
| 3 | 2022 | 21,42 | 1,49 |
| 4 | 2025 | 21,30 | 1,37 |
| 5 | 2007 | 21,21 | 1,28 |
| 6 | 2023 | 20,98 | 1,05 |
| 7 | 2015 | 20,95 | 1,02 |
| 8 | 2019 | 20,93 | 1,0 |
| 9 | 2017 | 20,83 | 0,90 |
| 10 | 2021 | 20,65 | 0,72 |
Temperatura medie a aerului în București din vara 2025 a avut valoarea de 25,1 °C (București-Filaret), fiind cu 1,8°C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) (Figura 5 și Figura 6).
În vara 2025, temperatura medie a aeruluia avut valori cuprinse între 7,6 °C, la stația meteorologică Vf. Omu și 25,7 °C la Calafat (Figura 7). Valori peste 24,0 °C s-au înregistrat în zona de câmpie din sudul țării, iar valori cuprinse între 22 și 24 °C s-au înregistrat în vestul țării, sudul Moldovei, Dobrogea, nordul Munteniei și Olteniei. Medii de temperatură cuprinse între 18 și 20 °C s-au înregistrat în cea mai mare parte a Transilvaniei, în Crișana, Moldova și în zona subcarpatică. În regiunile depresionare din interiorul arcului carpatic, acestea au variat, în general, între 14 și 18 °C, cu valori mai scăzute, cuprinse între 12 și 14°C în nordul și centrul Carpaților Orientali. În majoritatea zonelor montane, mediile lunare au avut valori între 8 și 12 °C, iar în zona montană înaltă (peste 2000 m), sub 8°C.
Abaterea temperaturii medii a aerului in vara 2025 față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) a fost pozitivă la toate stațiile meteorologice. Aceasta a depășit 1,5 °C, la un număr de 65 de stații meteorologice. Cele mai mari anomalii pozitive, de peste 2,0 °C s-au înregistrat la stațiile din sud-vestul țării, iar la 90 de stații meteorologice, majoritatea situate în centrul și estul țării, abaterea pozitivă a fost cuprinsă între 1,0 și 2,0°C. La 35 de stații meteorologice, majoritatea situate în nordul și nord-vestul țării, abaterea pozitivă a fost cuprinsă între 0,5 și 1,0 °C. Valoarea maximă a acesteia, de 2,8 °C, s-a înregistrat la stația meteo Slatina, iar cea minimă, de 0,2 °C, la stația meteorologică Sf. Gheorghe, din Delta Dunării. Analizând încadrarea în clase de severitate a temperaturii medii din vara 2025 (Figura 8), se poate observa că regimul termic a fost unul extrem de cald în cea mai mare parte a țării. Acesta a fost foarte cald și cald în nord-vestul țării, în centrul și nordul Moldovei, în zona litorală și în Delta Dunării.
Temperatura maximă înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, a fost de 43,4 °C, la Calafat, în data de 26 iulie (Tabelul 3). Cea mai scăzută temperatură maximă a fost de 2,5 °C și s-a înregistrat la stația meteorologică Vf. Omu, în data de 25 august.
Temperatura minimă din vara 2025, înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie a fost de -1,9, la stația meteorologică Vf. Omu, în data de 21 iunie(Tabelul 4). Cea mai ridicată temperatură minimă a fost de 26,0 °C și s-a înregistrat la stația meteorologică Șiria, atât în data de 26 iunie, cât și pe 16 august.
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Temperatura maximă (ºC) | Data de producere (aaaa.ll.zz) |
|---|---|---|---|
| 1 | CALAFAT | 43,4 | 2025.07.26 |
| 2 | BĂILEȘTI | 42,7 | 2025.07.26 |
| 3 | BECHET | 42,3 | 2025.07.26 |
| 4 | DROBETA TR. SEVERIN | 42,2 | 2025.07.26 |
| 5 | GIURGIU | 41,8 | 2025.07.26 |
| 6 | LUGOJ | 41,7 | 2025.07.26 |
| 7 | MOLDOVA VECHE | 41,6 | 2025.07.26 |
| 8 | CERNAVODĂ/BUCUREȘTI-FILARET | 41,5 | 2025.07.26 |
| 9 | TURNU MĂGURELE | 41,4 | 2025.07.26 |
| 10 | CARACAL/ROȘIORII de VEDE/CRAIOVA/BANLOC | 41,3 | 2025.07.26 |
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Temperatura minimă (ºC) | Data de producere (aaaa.ll.zz) |
|---|---|---|---|
| 1 | VF. OMU | -1,9 | 2025.06.21 |
| 2 | VF. OMU/MIERCUREA CIUC | -1,7 | 2025.08.25 |
| 3 | VF. OMU | -1,6 | 2025.08.26 |
| 4 | VF. OMU | -1,5 | 2025.06.20 |
| 5 | OB. LOTRULUI | -1,4 | 2025.08.25 |
| 6 | IEZER | -1,3 | 2025.08.25 |
| 7 | VF. OMU | -1,2 | 2025.08.24 |
| 8 | STÂNA DE VALE | -1,1 | 2025.08.25 |
| 9 | CĂLIMANI (REȚITIȘ) | -1,0 | 2025.08.24 |
| 10 | POIANA STAMPEI | -0,9 | 2025.08.26 |
Zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 °C) s-au înregistrat în cea mai mare parte a țării, exceptând regiunea montană (Figura 9). Numărul de zile tropicale a fost de peste 70 în regiunile sudice de câmpie din Muntenia și Oltenia și în Lunca Dunării. În restul zonelor joase ale țării, respectiv în cea mai mare parte a Munteniei, Olteniei, în vestul Crișanei și Banatului, în sudul Moldovei și local, în sud-vestul Transilvaniei și vestul Dobrogei, numărul zilelor tropicale a variat între 30 și 70. Frecvențe mai reduse, de 10 - 30 zile tropicale, s-au înregistrat pe areale extinse din Transilvania, Podișul Moldovei și în estul Dobrogei și Delta Dunării. Zilele tropicale au înregistrat valori sub 10 în dealurile subcarpatice, dealurile submontane din Transilvania și în depresiunile intramontane.
Analiza abaterii numărului de zile tropicale din vara 2025 față de media intervalului de referință standard (1991 - 2020) indică o anomalie pozitivă în cea mai mare parte din țară, confirmând caracterul foarte cald al acestei veri (Figura 10). Izolat, în sud-estul Deltei Dunării (în zona localității Sf. Gheorghe), abaterile înregistrate au fost negative, de 1 - 5 zile. Valorile maxime ale abaterilor pozitive au depășit 20 zile pe areale extinse din Oltenia (exceptând sectoarele subcarpatice și carpatice ale acesteia), precum și pe areale mai restrânse din vestul, centrul și sud-estul Munteniei, în sudul Dobrogei, sud-vestul Transilvaniei și izolat, în Banat, Crișana, în centrul și nordul Dobrogei și în Delta Dunării. Abateri pozitive ridicate (15 - 20 zile) s-au înregistrat în cea mai mare parte a Munteniei, Banatului, Crișanei și nordului Dobrogei și izolat, în nordul Moldovei. În Transilvania, estul Dobrogei, cea mai mare parte a Deltei Dunării și Moldovei și în depresiunile intracarpatice, abaterile pozitive au variat între 5 și 15 zile. În regiunea carpatică astfel de zile nu s-au înregistrat, în timp ce în arealele montane joase, abaterile înregistrate (pozitive sau negative) nu au depășit o zi.
Zile caniculare (temperatura maximă ≥ 35 °C) s-au înregistrat în cea mai mare parte a țării (Figura 11). Cele mai multe zile caniculare, peste 30 , s-au înregistrat în Lunca Dunării (sectorul Calafat) și izolat, în Dobrogea central-sudică (zona Cernavodă). În vara anului 2025, zilele caniculare au înregistrat o frecvență ridicată (20 - 30 zile) în tot sudul și sud-estul României, respectiv în centrul și sudul Olteniei,sudul și sud-estul Munteniei și în vestului Dobrogei. Alte regiuni joase ale țării precum cea mai mare parte a Crișanei și Banatului, nordului Olteniei și Munteniei, în extremitatea vestică a Dobrogei și în sudul Moldovei, au fost caracterizate de frecvențe destul de ridicate ale zilelor în care temperatura maximă a dpășit 35 °C (10 - 20 zile). În zona dealurilor subcarpatice și submontane, în cea de podiș (inclusiv în Transilvania) și în unele depresiuni intracarpatice (Depresiunea Brașovului) s-au înregistrat între 5 și 10 zile caniculare. Cele mai puține astfel de zile (sub 5) au fost îregistrate și în zona montană, în unele arealele depresionare din cadrul acesteia.
Analiza abaterii numărului de zile caniculare din vara 2025 față de media intervalului de referință standard (1991 - 2020) relevă o dominanță a anomaliilor pozitive la nivelul regiunilor extracarpatice de câmpie și podiș din sudul și vestul țării și izolat, în centru. Cele mai mari valori ale abaterii pozitive, peste 20 zile, au fost înregistrat izolat, în Lunca Dunării (sectoarele Calafat și Balta Ialomiței) (Figura 12). Abateri pozitive mari, de 15 - 20 zile, au fost specifice unor areale extinse din centrul și sudul Olteniei, dar și unora mai restrânse, din centrul și estul Munteniei și Lunca Dunării (sectorul Bechet-Turnu Măgurele și zona Giurgiu). În restul regiunilor, valorile au fost cuprinse între 5 și 10 zile.și chiar sub 5 zile, În sudul Moldovei, nordul Dobrogei, centrul și vestul Transilvaniei, și în majoritatea arealelor deluroase de contact cu regiunea carpatică, abaterea pozitivă a numărului de zile caniculare a scăzut sub 5. În vara anului 2025, s-au înregistrat și abateri negative, dar destul de mici (1 - 5 zile), în arealele centrale ale Moldovei și izolat, în estul Dobrogei (zona complexului lagunar Razim-Sinoie).
Nopți tropicale (temperatura minimă ≥ 20 °C) s-au înregistrat în toate regiunile extracarpatice, de câmpie, deal și podiș ale țării (Figura 13). Cele mai multe nopți tropicale, peste 30, s-au înregistrat numai în zona de sud a litoralului Mării Negre și în extremitatea estică a Deltei Dunării(zona Sulina). Frecvențe de 20 - 30 nopți tropicale au fost semnalate doar izolat în unele regiuni de câmpie ale Bantaului și Crișaniei, în sudul dunărean al Olteniei (zona Calafat), precum și în nord-vestul Munteniei, în zona Galați. Nopți tropicale au fost frecvente (10 - 20 nopți) în arealele de câmpie din Oltenia și Muntenia, precum și în cea mai mare parte a Dobrogei. Frecvența anotimpuală a nopților tropicale a scăzut la valori cuprinse în intervalul 5 - 10 în unele areale subcarpatice ale Munteniei și Olteniei, dar și în unele zone de câmpie din Crișana și Banat. Cele mai puține nopți tropicale, sub 5, s-au înregistrat pe areale extinse din Moldova, nordul Crișanei și Dobrogei, nord-estul Munteniei și izolat, în Transilvania.
Analiza abaterii numărului de nopți tropicale din vara 2025 față de media intervalului de referință standard (1991 - 2020) indică o anomalie pozitivă dominantă în Muntenia, Oltenia și Dobregea, dar și pe areale extinse din Moldova, Banat și Crișana (Figura 14). Cele mai mari valori ale abaterii pozitive,peste 20 nopți au fost înregistrate izolat, în Banat. De asemenea, valori mari de 15 - 20 nopți, au fost semnalate izolat, în Lunca Dunării(zona Calafat) și pe litoralul sudic al Mării Negre. În cea mai mare parte a regiunilor extracarpatice de câmpie, deal și podiș din vestul, sudul și estul țării, abaterile pozitive înregistrate au fost au avut valori cuprinse între 5 și 10 nopți sau chiar s-au apropiat de normala climaologică (sub 5 nopți). În vara anului 2025, în unele regiuni din țară, abaterea numărului nopților tropicale a înregistrat și valori negative,dar nu mai mari de 5, respectiv în extremitatea estică a Deltei Dunării, în nordul Moldovei și izolat, în nordul Crișanei, vestul Transilvaniei și nordul Dobrogei.
Anotimpul de vara din 2025 a fost caracterizat printr-o frecvență și intensitate ridicată a valurilor de căldură, asociate, în principal, transportului de mase de aer tropical saharian către sud-estul Europei. Persistența dorsalei anticiclonice în sudul și vestul continentului, coroborată cu circulația depresionară atlantică, a favorizat episoade succesive de temperaturi extreme în România. Astfel, în timpul verii din 2025 s-au înregistrat patru valuri de căldură, cel mai lung fiind de 10 zile consecutive (Figura 15). Suprafața expusă valurilor de căldură din vara 2025 a fost de peste 70 % din teritoriul țării. Astfel, vara 2025 se înscrie între cele mai calde veri analizate în intervalul 1961–2025, confirmând tendința de intensificare a variabilității și severității valurilor de căldură în România.
Cantitatea de precipitații medie pe țară 1, din vara 2025 a avut valoarea de 122,0 mm, fiind cu 43,2% mai redusă față de perioada de referință (1991-2020) (Figura 16 și Figura 17). Astfel, vara 2025 se situează pe locul cinci în topul celor mai secetoase veri din perioada 1901-2025, ca medie pe țară1 (Tabelul 5).
Cantitatea de precipitații, medie pe țară 3, ccalculată din datele de la 129 de stații meteorologice, din vara 2025 a avut valoarea de 138,0 mm, fiind cu 40,1 % mai mică față de mediana intervalului 1991 – 2020 (Figura 18 și Figura 19). Astfel, vara 2025 se situează pe locul trei în topul celor mai secetoase veri din perioada 1961-2025, ca medie pe țară 3 (Tabelul 6).
| Nr. crt. | An | Cantitatea totală de precipitații, medie pe țară (mm) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|---|
| 1 | 2000 | 107,7 | -49,8 |
| 2 | 2003 | 113,8 | -47,0 |
| 3 | 2012 | 117,7 | -45,2 |
| 4 | 1946 | 118,4 | -44,8 |
| 5 | 2025 | 122,0 | -43,2 |
| 6 | 1952 | 122,3 | -43,0 |
| 7 | 1950 | 127,4 | -40,7 |
| 8 | 1904 | 133,5 | -37,8 |
| 9 | 1990 | 135,1 | -37,0 |
| 10 | 1945 | 137,4 | -36,0 |
| Nr. crt. | An | Cantitatea totală de precipitații, medie pe țară (mm) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|---|
| 1 | 2000 | 127,3 | -44,8 |
| 2 | 2012 | 130,6 | -43,3 |
| 3 | 2025 | 138,0 | -40,1 |
| 4 | 1990 | 141,0 | -38,8 |
| 5 | 2003 | 142,7 | -38,0 |
| 6 | 1987 | 153,1 | -33,5 |
| 7 | 2024 | 162,0 | -29,7 |
| 8 | 1962 | 163,3 | -29,1 |
| 9 | 2022 | 169,0 | -26,7 |
| 10 | 2015 | 169,1 | -26,6 |
În vara 2025, cantitatea totală de precipitații din vara 2025 a avut valori peste 300 mm în zona montană (Figura 20). În zona subcarpatică, în Transilvania și nordul Moldovei, valorile au fost cuprinse între 150-300 mm. Pe areale extinse din Muntenia, Oltenia, Banat și Crișana s-au înregistrat valori între 75– 150 mm. Valori cuprinse între 20 și 75 mm s-au înregistrat în nordul Dobrogei și sud-estul Munteniei. În sud-estul Dobrogei, valorile au fost sub 20 m.
Abaterea cantității de precipitații din vara 2025 față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020), calculată în procente, a fost negativă la majoritatea stațiilor meteorologice din rețeaua națională de observație. Cea mai mare valoare a abaterii negative a fost 90%, la Mangalia. Abateri negative între 60 și 80% s-au înregistrat la 32 de stații meteorologice, majoritatea situate în Dobrogea, Muntenia și vestul țării. Analizând încadrarea în clase de severitate pluviometrice a cantităților de precipitații din vara 2025, se observă că regimul pluviometric a fost foarte deficitar și izolat, extrem de deficitar, în Oltenia, nordul și centrul Munteniei, Dobrogea și centrul Moldovei (Figura 21). Acesta a fost deficitar în majoritatea țării, cu precădere în sud, vestul și estul țării. Regimul s-a încadrat în limite normale în zone din Transilvania, Maramureș, iar local, mai ales în zonele montane acesta a fost foarte și extrem de excedentar.
Cea mai ridicată cantitate totală de precipitații (mm), înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie a fost de 443,6 mm, la stația meteorologică Bâlea-Lac (Tabelul 7).
Cea mai mare cantitate de precipitații căzută în 24 de ore (mm), înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie a fost de 88,4 mm, la stația meteorologică Bistrița, în data de 30 iulie (Tabelul 8).
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Cantitatea de precipitații (mm) |
|---|---|---|
| 1 | BÂLEA-LAC | 443,6 |
| 2 | PARÂNG | 380,1 |
| 3 | STRAJA-HD | 339,2 |
| 4 | IEZER | 335,9 |
| 5 | CĂLIMANI(REȚITIȘ) | 323,3 |
| 6 | PETROȘANI | 300,3 |
| 7 | CEAHLĂU TOACA | 295,0 |
| 8 | BUCIN | 293,8 |
| 9 | SINAIA-1500 | 284,6 |
| 10 | HOREZU 1550 | 284,2 |
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore (mm) | Data de producere (aaaa.ll.zz) |
|---|---|---|---|
| 1 | BISTRIȚA | 88,4 | 2025-07-30 |
| 2 | PADEȘ (APA NEAGRA) | 86,9 | 2025-08-19 |
| 3 | ODORHEIUL SECUIESC | 84,3 | 2025-07-30 |
| 4 | CUNTU | 79,1 | 2025-09-01 |
| 5 | PARÂNG | 74,7 | 2025-09-01 |
| 6 | SLOBOZIA | 63,0 | 2025-07-18 |
| 7 | BÂRNOVA-RADAR | 56,5 | 2025-07-29 |
| 8 | BUCUREȘTI-FILARET | 56,0 | 2025-06-10 |
| 9 | BISTRIȚA | 55,9 | 2025-09-01 |
| 10 | CEAHLĂU TOACA/POIANA STAMPEI | 55,7 | 2025-08-06/2025-07-18 |
Specific anotimpului de vară este instabilitatea atmosferică ce se manifestă prin fenomene precum vijelii, oraje și averse de ploaie însoțite de **căderi de grindină* sau măzăriche. Astfel, s-au înregistrat căderi de grindină preponderent în Moldova, Transilvania, Maramureș, Oltenia și în zona montană, dar izolat și în Muntenia, Banat și Crișana (Figura 22). La nivel național, în anotimpul de vară din 2025, au fost identificate 174 de areale/localități în care a căzut grindină, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior cu date de observație meteorologică. Astfel, pe lângă măsurătorile realizate la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, au fost utilizate și informații provenite de la European Severe Storms Laboratory (European Severe Weather Database), precum și de pe grupurile Furtuni România, Severe Weather Alert România, RAW Meteo, Oltenia Weather Alert și Meteoplus (vezi date).
Cele mai multe căderi de grindină s-au înregistrat în nordul Moldovei, în depresiunea Brașov, în zona subcarpatică și cea montană. Diametrul maxim al grelonului de grindină a fost de 8,0 cm, această valoare fiind raportată în localitățile Leghin (comuna Pipirig, jud. Neamț) și Vadu Negrilesei (comuna Stulpicani, jud. Suceva), în data de 06 iunie și respectiv 27 iulie.
2. EVOLUŢII LUNARE ÎN VARA 2025
Descrierea evoluțiilor lunare din VARA 2025 poate fi accesată, pentru fiecare lună în parte, pe site-ul www.meteoromania.ro, la adresele de mai jos:
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_06.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_07.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_08.html
DIRECȚIA DE CLIMATOLOGIE
Colectiv de lucru:
Adrian IRAȘOC
Vlad AMIHĂESEI
Dana MICU
Mădălina MOISE
Alexandru DUMITRESCU