Toamna 2025
Caracterizare meteorologică
1. CARACTERISTICI GENERALE ALE ANOTIMPULUI DE TOAMNA 2025
Temperatura medie pe ţară1, din toamna 2025, în valoare de 12,2 °C, a fost cu 1,3 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020)(Figura 1 și Figura 3). Astfel, toamna 2025 se situează pe locul 7 în clasamentul celor mai calde anotimpuri de toamnă din perioada 1901-2025 (Tabelul 1).
Temperatura medie pe ţară2, calculată din datele de la 129 de stații meteorologice, a avut valoarea de 11,1 °C, fiind cu 1,3 °C mai mare față de mediana intervalului 1991 – 2020 (Figura 2 și Figura 4). Astfel, toamna 2025 se situează pe locul 5 în topul celor mai calde toamne din România din 1961 (Tabelul 2).
| Nr. crt. | An | Temperatura medie pe țară (°C) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (°C) |
|---|---|---|---|
| 1 | 2023 | 13,92 | 3,04 |
| 2 | 2019 | 13,37 | 2,49 |
| 3 | 1923 | 13,30 | 2,42 |
| 4 | 2012 | 12,74 | 1,86 |
| 5 | 2020 | 12,34 | 1,46 |
| 6 | 1926 | 12,31 | 1,43 |
| 7 | 2025 | 12,20 | 1,32 |
| 8 | 1963 | 12,19 | 1,31 |
| 9 | 1932 | 12,16 | 1,28 |
| 10 | 2015 | 11,99 | 1,11 |
| Nr. crt. | An | Temperatura medie pe țară (°C) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (°C) |
|---|---|---|---|
| 1 | 2023 | 12,65 | 2,81 |
| 2 | 2019 | 12,25 | 2,41 |
| 3 | 2012 | 11,74 | 1,90 |
| 4 | 2020 | 11,31 | 1,47 |
| 5 | 2025 | 11,13 | 1,29 |
| 6 | 2015 | 11,03 | 1,19 |
| 7 | 1963 | 11,00 | 1,16 |
| 8 | 2022 | 10,85 | 1,01 |
| 9 | 2018 | 10,83 | 0,99 |
| 10 | 2009 | 10,82 | 0,98 |
Temperatura medie a aerului în București din toamna 2025 a avut valoarea de 13,6 °C (București-Filaret), fiind cu 1,3°C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) (Figura 5 și Figura 6).
În toamna 2025, temperatura medie a aerului a avut valori cuprinse între 0,2 °C, la stația meteorologică Vf. Omu și 15,9 °C la Constanța (Figura 7). Valori peste 14,0 °C s-au înregistrat în zona litorală a țării, în estul Dobrogei și în Delta Dunării. Valori cuprinse între 12 și 14 °C s-au înregistrat în zona de câmpie din sudul și vestul țării, iar valori cuprinse între 10 și 12 °C s-au înregistrat în Moldova, Transilvania, Maramureș și zona subcarpatică. În regiunile depresionare din interiorul arcului carpatic, temperaturile medii ale aerului au variat, în general, între 6 și 10 °C, cu valori mai scăzute, cuprinse între 4 și 6°C în nordul și centrul Carpaților Orientali. În majoritatea zonelor montane, mediile lunare au avut valori între 2 și 4 °C, iar în zona montană înaltă (peste 2000 m), sub 2°C.
Abaterea temperaturii medii a aerului din toamna 2025 față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) a fost pozitivă la toate stațiile meteorologice. Abaterea temperaturii a depășit 2 °C, la 2 stații meteorologice (Curtea de Argeș și Constanța). Abateri cuprinse între 1,5 și 2,0 °C s-au înregistrat la majoritatea stațiilor (48 de stații) din sudul și vestul țării, iar la 85 de stații meteorologice, majoritatea situate în centrul și estul țării abaterea pozitivă a fost cuprinsă între 1,0 și 1,5°C. La 22 de stații meteorologice, majoritatea situate în nord și nord-vestul țării, abaterea pozitivă a fost cuprinsă între 0 și 1,0 °C. Valoarea maximă a acesteia, de 2,1 °C, s-a înregistrat la stația meteorologică Curtea de Argeș, iar cea minimă, de 0,0 °C, la stația meteorologică Bâlea-Lac.
Analizând încadrarea în clase de severitate a temperaturii medii din toamna 2025 (Figura 8), se poate observa că regimul termic a fost unul extrem de cald și foarte cald în Muntenia, Oltenia, Dobrogea, centrul Transilvaniei, sud și sud-estul Moldovei, Banat și Crișana. Acesta a fost cald în Transilvania, în centrul și nordul Moldovei și zona montană.
Temperatura maximă înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, a fost de 37,3 °C, la Giurgiu, în data de 3 septembrie (Tabelul 3). Cea mai scăzută temperatură maximă a fost de -5,4 °C și s-a înregistrat la stația meteorologică Vf. Omu, în data de 19, 28 octombrie și 12 noiembrie.
Temperatura minimă înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie a fost de -11,0, la stația meteorologică Vf. Omu, în data de 11 octombrie (Tabelul 4). Cea mai ridicată temperatură minimă a fost de 23,0 °C și s-a înregistrat la stația meteorologică Șiria, în data de 05 septembrie.
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Temperatura maximă (ºC) | Data de producere (aaaa.ll.zz) |
|---|---|---|---|
| 1 | GIURGIU | 37,3 | 2025.09.03 |
| 2 | BUCUREȘTI-FILARET | 37,2 | 2025.09.03 |
| 3 | ZIMNICEA | 36,5 | 2025.09.03 |
| 4 | BECHET | 36,2 | 2025.09.03 |
| 5 | TURNU MĂGURELE/CALAFAT/ BĂILEȘTI | 36,1 | 2025.09.03 |
| 6 | CĂLĂRAȘI | 35,8 | 2025.09.03 |
| 7 | BUCUREȘTI-BĂNEASA | 35,7 | 2025.09.03 |
| 8 | FETEȘTI/PERIȘORU | 35,6 | 2025.09.03 |
| 9 | CARACAL/CERNAVODĂ | 35,5 | 2025.09.03 |
| 10 | ALEXANDRIA/VIDELE | 35,4 | 2025.09.03 |
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Temperatura minimă (ºC) | Data de producere (aaaa.ll.zz) |
|---|---|---|---|
| 1 | Vf. OMU | -11,0 | 2025.10.19 |
| 2 | Vf. OMU | -10,6 | 2025.11.24 |
| 3 | VLĂDEASA-1800 | -10,3 | 2025.11.24 |
| 4 | ȚARCU/CĂLIMANI (REȚITIȘ) | -10,2 | 2025.11.24 |
| 5 | Vf. OMU | -9,9 | 2025.10.20 |
| 6 | IEZER | -9,8 | 2025.10.20 |
| 7 | MIERCUREA CIUC | -9,7 | 2025.10.21 |
| 8 | ȚARCU/IEZER | -9,4 | 2025.11.23/2025.11.24 |
| 9 | MIERCUREA CIUC/IEZER | -9,2 | 2025.10.20/2025.10.19 |
| 10 | VLĂDEASA-1800 | -9,1 | 2025.11.23 |
Zile de vară (temperatura maximă ≥ 25 °C ) din toamna anului 2025 s-au înregistrat în cea mai mare parte a teritoriului României (Figura 9). Cele mai multe zile de vară, peste 30 de zile, s-au înregistrat în sudul și sud-estul țării, în special în Câmpia Română (Oltenia, Muntenia), sudul Dobrogei și local în Câmpia de Vest, unde persistența maselor de aer cald a fost mai pronunțată. Un număr de 20–30 de zile de vară a caracterizat zonele de deal și podiș din sud, vest și est, incluzând mare parte din Moldova, Podișul Transilvaniei, Dealurile de Vest și nordul Dobrogei. Valori mai reduse, de 10–20 de zile, s-au înregistrat în regiunile colinare și în depresiunile intramontane, precum și în zonele de tranziție dintre câmpie și munte. Cele mai puține zile de vară, sub 10 zile, au fost specifice zonelor montane carpatice, unde altitudinea ridicată a limitat atingerea frecventă a pragului de 30 °C.
Analiza abaterii numărului de zile de vară din toamna 2025 față de media intervalului de referință standard (1991–2020) evidențiază, la nivel național, abateri preponderent apropiate de normal, cu variații regionale moderate (Figura 10). Abateri pozitive, cu valori de +1 până la +5 zile, s-au înregistrat în special în sudul și sud-estul țării, respectiv în Câmpia Română (Muntenia și estul Olteniei) și local în Dobrogea, indicând o frecvență ușor mai ridicată a zilelor cu temperaturi maxime ≥ 30 °C față de media climatologică. În zonele joase și de podiș din vestul și centrul țării, precum și în mare parte din Moldova, abaterile au fost aproape de zero. Abateri negative, cuprinse în general între −1 și −5 zile, au caracterizat regiunile montane și submontane, precum și local în depresiunile intramontane, unde numărul zilelor de vară a fost ușor sub media multianuală. Nu s-au înregistrat abateri extreme, de amplitudine mare, distribuția spațială indicând anomalii termice slabe până la moderate, fără contraste accentuate între regiunile geografice majore.
Zile cu îngheț (temperatura minimă ≤ 0 °C ) s-au înregistrat în toamna anului 2025 în cea mai mare parte a teritoriului României (Figura 11). Cele mai multe zile cu îngheț, peste 60 de zile, s-au înregistrat în zona montană înaltă, în special în Carpații Orientali și Meridionali, la altitudini de peste 1200–1400 m, unde temperaturile negative nocturne au fost frecvente și persistente. Un număr de 45–60 de zile cu îngheț a caracterizat zona montană medie, precum și versanții înalți ai Carpaților Occidentali, iar valori de 30–45 de zile s-au înregistrat în depresiunile intramontane (depresiunile Giurgeu, Ciuc, Brașov) și în zonele submontane adiacente. Între 20 și 30 de zile cu îngheț s-au înregistrat în regiunile de podiș și deal din nordul și estul Moldovei, Maramureș, precum și în centrul și estul Transilvaniei, unde regimul termic a favorizat apariția frecventă a temperaturilor minime negative în a doua parte a sezonului. Valori mai reduse, de 10–20 de zile cu îngheț, au fost specifice Câmpiei Române, vestului Olteniei, sudului și nordului Moldovei, Podișului Dobrogei, precum și Câmpiei de Vest. Cele mai puține zile cu îngheț, sub 10 zile, s-au înregistrat în sud-vestul extrem al țării, pe litoralul Mării Negre, în Delta Dunării și local în nord-estul Munteniei, zone caracterizate de un regim termic mai moderat în sezonul de toamnă..
Analiza abaterii numărului de zile cu îngheț din toamna 2025 față de media intervalului de referință standard (1991–2020) indică o dominantă clar negativă la nivelul întregii țări, ceea ce reflectă un număr mai redus de zile cu temperaturi minime sub 0 °C comparativ cu media climatologică (Figura 12). Cele mai accentuate abateri negative, cu valori de −10 până la −15 zile și local sub −15 zile, s-au înregistrat în zona carpatică, în special în Carpații Orientali și Meridionali, precum și în unele depresiuni intramontane, unde debutul și persistența înghețului au fost întârziate față de normal. În Transilvania, precum și în centrul și nordul Moldovei, au predominat abateri negative moderate, cuprinse în general între −5 și −10 zile, indicând o frecvență mai scăzută a nopților cu îngheț pe parcursul sezonului de toamnă. În zonele joase din sudul și vestul țării, inclusiv în Câmpia Română, vestul Olteniei și Câmpia de Vest, abaterile au fost slabe, situându-se preponderent între −1 și −5 zile, iar local valorile au fost aproape de zero, sugerând un regim termic apropiat de media multianuală. Abaterile pozitive ale numărului de zile cu îngheț (+1 zi) au fost izolate și de mică amplitudine, fiind semnalate punctual în nord-vestul țării și local în sud-estul Dobrogei, fără a contura areale extinse sau semnificative din punct de vedere climatologic.
Cantitatea de precipitații medie pe țară 1, din toamna 2025 a avut valoarea de 212,0 mm, fiind cu 49,8% mai redusă față de perioada de referință (1991-2020)) (Figura 13 și Figura 15). Astfel, toamna 2025 se află pe locul 10 în topul celor mai ploioase toamne din 1901- prezent.
Cantitatea de precipitații, medie pe țară 3, calculată din datele de la 129 de stații meteorologice, din toamna 2025 a avut valoarea de 210,0 mm, fiind cu 36,0 % mai mare față de mediana intervalului 1991 – 2020(Figura 14 și Figura 16).
| Nr. crt. | An | Cantitatea totală de precipitații, medie pe țară (mm) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|---|
| 1 | 1912 | 335,75 | 120,76 |
| 2 | 1972 | 277,61 | 82,54 |
| 3 | 1944 | 249,94 | 64,34 |
| 4 | 1922 | 241,54 | 58,82 |
| 5 | 1941 | 232,63 | 52,96 |
| 6 | 1998 | 228,78 | 50,43 |
| 7 | 2007 | 227,87 | 49,83 |
| 8 | 2016 | 216,53 | 42,37 |
| 9 | 2015 | 215,51 | 41,7 |
| 10 | 2025 | 212,08 | 39,45 |
| Nr. crt. | An | Cantitatea totală de precipitații, medie pe țară (mm) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|---|
| 1 | 1972 | 282,87 | 83,25 |
| 2 | 2007 | 240,08 | 55,53 |
| 3 | 1998 | 227,48 | 47,37 |
| 4 | 2015 | 214,88 | 39,20 |
| 5 | 2025 | 210,08 | 36,09 |
| 6 | 2016 | 208,63 | 35,15 |
| 7 | 2003 | 199,07 | 28,96 |
| 8 | 1964 | 198,23 | 28,42 |
| 9 | 1974 | 188,43 | 22,07 |
| 10 | 2001 | 186,49 | 20,81 |
În toamna 2025, cantitatea totală de precipitații din toamna anului 2025 a prezentat o distribuție neuniformă la nivel național, cu valori ridicate în sudul și sud-estul țării, precum și în zonele montane (Figura 17). Cele mai mari cantități de precipitații, peste 300 mm, s-au înregistrat în sudul Olteniei, centrul și sudul Munteniei, precum și în sud-estul țării, incluzând estul Munteniei, sudul Moldovei și Dobrogea. Local, în zona subcarpatică a Olteniei și Munteniei, precum și în unele areale montane adiacente, cantitățile au depășit 450–500 mm. În zonele montane și submontane ale Carpaților Orientali și Meridionali, și izolat, în zona înaltă a Munților Apuseni, cantitățile de precipitații au fost în general cuprinse între 200 și 300 mm. În Transilvania, cea mai mare parte a Moldovei și sud-estul Banatului, s-au înregistrat cantități moderate, cuprinse între 150 și 250 mm, caracteristice unui regim pluviometric apropiat de normalul sezonier. Cele mai reduse cantități de precipitații, sub 150 mm, au fost specifice vestului țării (Crișana și vestul Banatului), nord-estului Dobrogei și local nord-vestului Transilvaniei.
Abaterea cantității de precipitații din toamna 2025 față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020), calculată în procente, a fost pozitivă la majoritatea stațiilor meteorologice din rețeaua națională de observație. Doar în vestul și nord-vestul țării, abaterea a fost negativă. Cea mai mare valoare a abaterii pozitive a fost aproximativ 367,9%, la Obârșia Lotrului.
Analizând încadrarea în clase de severitate pluviometrice a cantităților de precipitații din toamna 2025, se observă că regimul pluviometric a fost extrem și foarte excedentar în Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și estul Dobrogei și local în nordul Moldovei și Transilvania (Figura 18). Acesta a fost excedentar în Transilvania și Moldova. Regimul s-a încadrat în limite normale în zone restrânse din Transilvania, și vestul țării. În Crișana, Banat și vestul Maramureșului, regimul a fost deficitar.
Cea mai ridicată cantitate totală de precipitații (mm), înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie a fost de 552,8, la stația meteorologică Rânca (Tabelul 7).
Cea mai mare cantitate de precipitații căzută în 24 de ore (mm), înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie a fost de 117,3, la stația meteorologică Giurgiu în data de 08 octombrie (Tabelul 8).
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Cantitatea de precipitații (mm) |
|---|---|---|
| 1 | RÂNCA | 552,8 |
| 2 | STRAJA-HD | 499,6 |
| 3 | BILEA-LAC | 468,7 |
| 4 | SINAIA-1500 | 429,2 |
| 5 | CALIMANI(RETITIS) | 390,6 |
| 6 | CUNTU | 370,7 |
| 7 | STANA DE VALE | 357,4 |
| 8 | PADES(APA NEAGRA) | 355,7 |
| 9 | IEZER | 352,7 |
| 10 | POLOVRAGI | 352,3 |
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore (mm) | Data de producere (aaaa.ll.zz) |
|---|---|---|---|
| 1 | GIURGIU | 117,3 | 2025.10.08 |
| 2 | CONSTANTA - dig | 100,2 | 2025-10-08 |
| 3 | ZIMNICEA | 96,4 | 2025.10.08 |
| 4 | CONSTANTA | 89,7 | 2025.10.08 |
| 5 | CUNTU | 79,1 | 2025.09.01 |
| 6 | GIURGIU | 78,9 | 2025.10.09 |
| 7 | HIRSOVA | 78,0 | 2025.10.08 |
| 8 | FETESTI | 75,1 | 2025.10.08 |
| 9 | PARANG | 74,7 | 2025.09.01 |
| 10 | OLTENITA | 70,9 | 2025.10.08 |
2. EVOLUŢII LUNARE ÎN toamna 2025
Descrierea evoluțiilor lunare din toamna 2025 poate fi accesată, pentru fiecare lună în parte, pe site-ul www.meteoromania.ro, la adresele de mai jos:
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_09.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_10.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_11.html
DIRECȚIA DE CLIMATOLOGIE
Colectiv de lucru:
Vlad AMIHĂESEI; Dana MICU; Adrian IRAȘOC; Mădălina MOISE; Alexandru DUMITRESCU