Vara 2026
Caracterizare meteorologică
1. CARACTERISTICI GENERALE ALE ANOTIMPULUI DE VARĂ 2026
Temperatura medie pe ţară1, din vara 2026 a avut valoarea de 20,9 °C, fiind cu 1,2 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) (Figura 1 și Figura 2). Astfel, vara 2026 se situează pe locul 6 în topul verilor cele mai calde din perioada 1901-2026. În Tabelul 1 și Tabelul 2 sunt prezentate cele mai calde/reci 10 veri din România.
| Anul | Temperatura medie a aerului (ºC) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 2024 | 22,70 | 2,95 |
| 2012 | 21,87 | 2,12 |
| 2022 | 21,21 | 1,46 |
| 2025 | 21,12 | 1,38 |
| 2007 | 21,00 | 1,25 |
| 2026 | 20,94 | 1,20 |
| 1946 | 20,81 | 1,06 |
| 2023 | 20,80 | 1,05 |
| 2015/2019 | 20,75 | 1,00 |
| 2017 | 20,63 | 0,88 |
| Anul | Temperatura medie a aerului (ºC) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 1976 | 16,35 | -3,39 |
| 1933 | 16,56 | -3,19 |
| 1984 | 16,57 | -3,18 |
| 1913 | 16,59 | -3,16 |
| 1949 | 16,78 | -2,96 |
| 1978 | 16,83 | -2,92 |
| 1919 | 17,06 | -2,69 |
| 1940 | 17,15 | -2,60 |
| 1980 | 17,20 | -2,55 |
| 1926 | 17,27 | -2,48 |
Temperatura medie a aerului în București din vara 2026 a avut valoarea de 23,9 °C (București-Filaret), fiind cu 0,6°C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) (Figura 3 și Figura 4). În Tabelul 3 și Tabelul 4 sunt prezentate cele mai calde/reci 10 veri de la stația meteorologică București-Filaret.
| Anul | Temperatura medie a aerului (ºC) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 2024 | 27,00 | 3,71 |
| 2012 | 25,40 | 2,11 |
| 2007 | 25,33 | 2,04 |
| 2023 | 25,27 | 1,98 |
| 2025 | 25,06 | 1,77 |
| 2022 | 24,73 | 1,45 |
| 1946 | 24,50 | 1,21 |
| 2003 | 24,20 | 0,91 |
| 2016 | 24,10 | 0,82 |
| 2008/2017 | 24,03 | 0,75 |
| Anul | Temperatura medie a aerului (ºC) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 1913 | 19,67 | -3,61 |
| 1976 | 19,87 | -3,41 |
| 1933 | 19,93 | -3,36 |
| 1984 | 20,03 | -3,25 |
| 1940 | 20,20 | -3,09 |
| 1919 | 20,27 | -3,02 |
| 1949 | 20,43 | -2,86 |
| 1914 | 20,47 | -2,82 |
| 1955 | 20,53 | -2,75 |
| 1973 | 20,57 | -2,71 |
În vara anului 2026, temperatura medie a aerului a avut valori cuprinse între 7,1 °C la stația meteorologică Vf. Omu și 25,5 °C la Drobeta-Turnu Severin (Figura 5). Valorile cele mai ridicate, de peste 24,0 °C, s-au înregistrat în vestul și sud-vestul țării, în special în Câmpia de Vest și în sud-vestul Olteniei, precum și local în sudul Munteniei. Temperaturi medii cuprinse între 22,1 și 24,0 °C s-au înregistrat în cea mai mare parte a Banatului, Crișanei, Olteniei, Munteniei și Dobrogei, în sudul și estul Moldovei, precum și local în vestul și centrul Transilvaniei și în Maramureș. Valorile cuprinse între 20,1 și 22,0 °C au predominat în cea mai mare parte a Moldovei și Transilvaniei, precum și în zonele deluroase și subcarpatice. În depresiunile intracarpatice și în unele zone submontane, temperatura medie a aerului s-a situat, în general, între 16,1 și 20,0 °C. În zona montană, temperatura medie a aerului a scăzut treptat odată cu altitudinea. Valori cuprinse între 14,1 și 16,0 °C s-au înregistrat în general la altitudini medii, iar în zona montană înaltă acestea au coborât sub 14,0 °C. Cele mai reduse valori au caracterizat masivele montane înalte, fiind înregistrate 12,2 °C la Lăcăuți și Vlădeasa 1800, 11,7 °C la Iezer, 11,2 °C la Ceahlău-Toaca, 10,5 °C la Bâlea-Lac, 10,4 °C la Țarcu, 10,1 °C la Călimani și 7,1 °C la Vf. Omu.
Abaterea temperaturii medii a aerului din vara 2026 față de mediana intervalului de referință standard (1991–2020) a fost pozitivă la aproape toate stațiile meteorologice. Din cele 155 de stații analizate, abateri pozitive s-au înregistrat la 153 de stații, iar valori ușor negative doar la trei stații din Dobrogea. În cea mai mare parte a țării, abaterile pozitive au depășit 1 °C, cele mai ridicate valori fiind concentrate în vestul și sud-vestul țării, în special în Banat și Crișana, dar și pe areale din vestul și centrul Transilvaniei. Cea mai mare abatere pozitivă, de 3,5 °C, s-a înregistrat la stația meteorologică Reșița, urmată de Jimbolia (3,4 °C), Banloc (3,1 °C) și Apa Neagră (3,0 °C). Abateri negative, de amplitudine foarte redusă, s-au înregistrat la Sf. Gheorghe Delta (-0,1 °C), Jurilovca (-0,1 °C) și Medgidia (-0,1 °C).
Analizând încadrarea în clase de severitate a temperaturii medii din vara 2026 (Figura 6), se observă că regimul termic a fost predominant extrem de cald, foarte cald și cald pe cea mai mare parte a teritoriului țării. Regimul extrem de cald a caracterizat cele mai extinse suprafețe, cuprinzând vestul țării, în special Banatul și Crișana, precum și mare parte din Transilvania, Oltenia și local din Maramureș și zona montană. Regimul foarte cald s-a înregistrat în nordul și centrul Moldovei, vestul Maramureșului, centrul și estul Transilvaniei, centrul Munteniei și local în estul Olteniei și zona montană, cuprinzând areale din estul Carpaților Meridionali, sud, centrul și nordul Carpaților Orientali. În estul și sud-estul țării, inclusiv în mare parte din Moldova, Muntenia și Dobrogea, regimul termic a fost predominant cald. Încadrarea în limite normale a regimului termic în această vară s-a înregistrat doar pe areale restrânse, respectiv în jumătatea estică a Dobrogei (inclusiv în Delta Dunării și pe litoral), în sud-estul Munteniei și izolat în alte regiuni (Subcarpații Getici).
Temperatura maximă înregistrată în vara anului 2026 a fost de 41,2°C la stația meteorologică Săcuieni, în data de 6 august (Figura 7). Valori de peste 40°C s-au mai înregistrat la Jimbolia (40,8°C), Moldova Veche (40,6°C), Sânnicolau Mare (40,5°C), Oradea (40,4°C), Arad (40,2°C), Holod și Chișineu-Criș (40,1°C). Astfel, cele mai ridicate temperaturi din anotimpul de vară s-au concentrat în vestul și nord-vestul țării, în special în Banat și Crișana. În cea mai mare parte a regiunilor joase și deluroase, maximele absolute ale verii au depășit 36°C, iar valori de 38–40°C au fost înregistrate pe arii extinse în vest, sud-vest și sud, precum și local în Transilvania, Moldova și sud-estul țării. Pe litoral și în Delta Dunării, influența moderatoare a Mării Negre a determinat valori ceva mai reduse, în general de 32–37°C. Odată cu creșterea altitudinii, maximele au scăzut semnificativ, cele mai reduse valori fiind consemnate la Vf. Omu (17,0°C), Bâlea-Lac (19,4°C), Țarcu (20,9°C) și Călimani (Rețițiș) (22,4°C). Tabelul 5 prezintă cele mai mari zece valori ale temperaturii maxime a aerului din vara 2026.
Temperatura minimă din vara 2026, a fost de -2,3°C la stația meteorologică Vf. Omu, în data de 13 iunie (Figura 8). Valori apropiate de 0°C sau ușor pozitive au fost înregistrate și la alte stații montane de mare altitudine: Călimani (Rețițiș) (0,8°C), Țarcu (0,9°C), Iezer și Obârșia Lotrului (1,0°C), Bâlea-Lac (1,2°C), Ceahlău-Toaca și Vlădeasa 1800 (1,5°C). Temperaturile minime cele mai scăzute au caracterizat în general zona montană și depresiunile intramontane, unde în numeroase cazuri valorile au coborât sub 5°C. În regiunile joase din vestul, sudul și estul țării, minimele absolute ale sezonului s-au situat în general între 8 și 12°C, iar cele mai ridicate valori s-au înregistrat în Dobrogea și în zona litoralului, unde influența termică a Mării Negre limitează răcirea nocturnă. Cele mai mari temperaturi minime absolute ale verii au fost consemnate la Gura Portiței (15,3°C), Constanța (14,9°C), Sulina (14,2°C) și Mangalia (13,6°C). Tabelul 6 prezintă cele mai mici zece valori ale temperaturii minime a aerului din vara 2026.
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Temperatura maximă (ºC) | Data de producere (aaaa.ll.zz) |
|---|---|---|---|
| 1 | Săcuieni | 41,2 | 2026.08.06 |
| 2 | Jimbolia/Săcuieni | 40,8 | 2026.06.30/2026.06.30 |
| 3 | Jimbolia/Moldova Veche/Săcuieni | 40,6 | 2026.06.29/2026.08.21/2026.06.29 |
| 4 | Săcuieni/Sînnicolaul Mare | 40,5 | 2026.08.05/2026.06.30 |
| 5 | Oradea | 40,4 | 2026.06.29 |
| 6 | Sînnicolaul Mare | 40,3 | 2026.08.06 |
| 7 | Arad | 40,2 | 2026.06.29 |
| 8 | Chișineu Criș/Holod/Oradea | 40,1 | 2026.06.29/2026.06.30/2026.08.05 |
| 9 | Banloc/Oradea/Sînnicolaul Mare/Supuru De Jos | 39,9 | 2026.06.30/2026.06.30/2026.06.29/2026.06.30 |
| 10 | Chișineu Criș/Holod/Oradea/Săcuieni | 39,8 | 2026.06.30/2026.08.04/2026.08.06/2026.06.28 |
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Temperatura minimă (ºC) | Data de producere (aaaa.ll.zz) |
|---|---|---|---|
| 1 | Vf. Omu | -2,3 | 2026.06.13 |
| 2 | Vf. Omu | -1,3 | 2026.06.12 |
| 3 | Vf. Omu | -0,5 | 2026.06.01 |
| 4 | Vf. Omu | -0,4 | 2026.07.09 |
| 5 | Vf. Omu | -0,2 | 2026.07.10 |
| 6 | Vf. Omu | 0,2 | 2026.07.25 |
| 7 | Vf. Omu | 0,3 | 2026.06.14 |
| 8 | Vf. Omu | 0,7 | 2026.07.23 |
| 9 | Călimani(Rețitiș)/Vf. Omu | 0,8 | 2026.06.13/2026.07.04 |
| 10 | Țarcu/Vf. Omu | 0,9 | 2026.06.12/2026.06.18 |
În vara anului 2026, zilele de vară (temperatura maximă ≥ 25 °C) au fost înregistrate pe aproape întreg teritoriul României, cu excepția zonelor montane înalte (Figura 9). Cele mai multe zile de vară, peste 80-90 de zile, s-au înregistrat local în vestul și sud-vestul țării, în special în Câmpia de Vest și în sud-vestul Olteniei. Valori cuprinse între 60 și 80 de zile au caracterizat suprafețe extinse din Banat, Crișana, Oltenia și Muntenia, precum și sudul și estul Moldovei și local Dobrogea. Între 50 și 60 de zile de vară s-au înregistrat în general în zonele deluroase din vestul, centrul și sudul țării, în cea mai mare parte a Moldovei și local în Transilvania și Maramureș. Frecvența zilelor de vară a scăzut treptat odată cu creșterea altitudinii. În cea mai mare parte a Transilvaniei, în depresiunile intracarpatice și în zonele submontane s-au înregistrat, în general, între 20 și 50 de zile de vară, în timp ce în regiunile montane, numărul acestora a fost mai mic de 20. Cele mai reduse valori, sub 10 zile, au caracterizat zonele montane ale Carpaților Meridionali și Orientali.
Analiza abaterii numărului de zile de vară față de media intervalului de referință standard (1991–2020) evidențiază predominanța abaterilor pozitive pe cea mai mare parte a teritoriului țării (Figura 10). Cele mai ridicate abateri pozitive s-au înregistrat în vestul țării, în special în Banat și Crișana, unde acestea au depășit frecvent 15 zile și local au fost mai mari de 20 de zile. Abateri pozitive ridicate s-au înregistrat și local în vestul și sudul Transilvaniei și în Oltenia. În cea mai mare parte a Olteniei, Munteniei, Moldovei, Transilvaniei și Maramureșului, numărul zilelor de vară a fost, în general, cu 5–15 zile mai mare decât media perioadei 1991–2020. Abateri pozitive mai reduse, de până la 5 zile, au caracterizat mai ales estul și sud-estul țării, unele zone depresionare și regiunile montane. Abateri negative s-au înregistrat doar pe areale restrânse și izolat.
În vara anului 2026, zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 °C) au fost înregistrate în cea mai mare parte a teritoriului României, cu excepția zonelor montane înalte și a unor areale din depresiunile intracarpatice (Figura 11). Cele mai multe zile tropicale, peste 60 și local peste 70 de zile, s-au înregistrat în vestul țării, îndeosebi în Câmpia de Vest. Valori cuprinse între 50 și 60 de zile s-au înregistrat pe areale extinse din Banat și Crișana, precum și în sudul și sud-vestul Olteniei și local în sudul Munteniei. Între 40 și 50 de zile tropicale s-au înregistrat în cea mai mare parte a Olteniei și în sudul Munteniei, precum și pe areale din vestul țării. Valori cuprinse între 30 și 40 de zile au caracterizat suprafețe extinse din Muntenia, sudul și estul Moldovei, Dobrogea, precum și unele zone din Transilvania și Maramureș. În cea mai mare parte a Moldovei, în centrul și nordul Transilvaniei și în zonele deluroase și submontane s-au înregistrat, în general, între 10 și 30 de zile tropicale. Numărul zilelor tropicale a scăzut odată cu creșterea altitudinii, valorile fiind în general cuprinse între 1 și 10 zile în unele depresiuni intracarpatice și în zonele montane joase. În zona montană înaltă nu s-au înregistrat zile tropicale.
Analiza abaterii numărului de zile tropicale față de media intervalului de referință standard (1991–2020) evidențiază predominanța abaterilor pozitive în cea mai mare parte a țării (Figura 12). Cele mai ridicate abateri pozitive, de peste 20 de zile și local peste 30 de zile, s-au înregistrat în vestul și nord-vestul țării, în special în Crișana și Banat. Abateri cuprinse între 15 și 20 de zile au caracterizat areale extinse din vestul țării, cu extindere locală spre vestul Transilvaniei și Maramureș. Valori ale abaterii cuprinse între 10 și 15 zile s-au înregistrat pe suprafețe din Transilvania, Oltenia și local în Maramureș, în timp ce abateri de 5–10 zile au predominat în mare parte din centrul și sudul țării. În Moldova, estul Munteniei și o parte a Dobrogei, abaterile au fost în general mai reduse, de 1–5 zile. Valori apropiate de media perioadei de referință s-au înregistrat local în estul și sud-estul țării și în unele zone montane și depresionare. Abateri negative au fost prezente doar pe areale restrânse, în special în zona litoralului și a Deltei Dunării.
În vara anului 2026, nopți tropicale (temperatura minimă ≥ 20 °C) s-au înregistrat în principal în regiunile joase din vestul, sudul și estul țării, precum și în Dobrogea și Delta Dunării (Figura 13). Cele mai multe nopți tropicale, peste 40, s-au înregistrat local în Delta Dunării, iar valori cuprinse între 30 și 40 de nopți tropicale au fost consemnate pe areale restrânse din Dobrogea și Delta Dunării. Între 20 și 30 de nopți tropicale s-au înregistrat local în Câmpia de Vest, în sud-vestul țării, în sudul Câmpiei Române și în Dobrogea. Valori cuprinse între 10 și 20 de nopți tropicale au caracterizat areale din Banat și Crișana, sudul Olteniei și Munteniei, estul și sudul Moldovei, precum și cea mai mare parte a Dobrogei. În alte zone joase din vestul, sudul și estul țării, precum și local în Maramureș și Transilvania, numărul nopților tropicale a fost, în general, cuprins între 1 și 10. În cea mai mare parte a Transilvaniei, în depresiunile intracarpatice, în zonele submontane și montane, precum și în unele areale din nordul și centrul țării, nu s-au înregistrat nopți tropicale.
Analiza abaterii numărului de nopți tropicale față de media intervalului de referință standard (1991–2020) evidențiază predominanța abaterilor pozitive în regiunile joase din vestul, sudul și estul țării (Figura 14). Cele mai mari abateri pozitive, de peste 20 de nopți și local peste 30 de nopți, s-au înregistrat în vestul țării, în special în Crișana. Abateri cuprinse între 10 și 20 de nopți au fost consemnate local în Crișana și în sud-vestul Olteniei. În cea mai mare parte a Banatului și Crișanei, precum și pe areale din Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea, abaterile pozitive au fost în general cuprinse între 1 și 10 nopți. Valori apropiate de media perioadei de referință, cu abateri cuprinse între 0 și 1 noapte, au caracterizat suprafețe extinse din Transilvania, Maramureș și din zonele montane și depresionare. Abaterile negative au fost mai restrânse spațial și s-au înregistrat mai ales în sud-estul țării, în special în Dobrogea și Delta Dunării, precum și local în alte regiuni. Cele mai accentuate abateri negative, de sub 5 nopți și local sub 10 nopți, s-au înregistrat în Delta Dunării și în zona litoralului.
În vara anului 2026, zile caniculare (temperatura maximă ≥ 35 °C) s-au înregistrat în principal în regiunile joase din vestul, sudul și estul țării (Figura 15). Cele mai multe zile caniculare, peste 20 și local peste 30 de zile, s-au înregistrat în vestul țării, îndeosebi în Banat și Crișana, precum și local în sud-vestul Olteniei. Valori cuprinse între 10 și 20 de zile au caracterizat areale extinse din Câmpia de Vest, sudul Olteniei și Munteniei, precum și local în sudul și estul Moldovei. Între 5 și 10 zile caniculare s-au înregistrat pe suprafețe extinse din Oltenia și Muntenia, în Moldova, precum și în unele zone din Transilvania și Dobrogea. Valori reduse, de 1–5 zile, au fost consemnate în special în regiunile deluroase și submontane, în nordul și centrul Transilvaniei, Maramureș și nordul Moldovei. În cea mai mare parte a zonelor montane, în unele depresiuni intracarpatice și pe litoralul Mării Negre nu s-au înregistrat zile caniculare.
Analiza abaterii numărului de zile caniculare față de media intervalului de referință standard (1991–2020) evidențiază predominanța abaterilor pozitive în vestul și nord-vestul țării (Figura 16). Cele mai mari abateri pozitive, de peste 15 zile și local peste 20 de zile, s-au înregistrat în Banat și Crișana. Abateri cuprinse între 10 și 15 zile au caracterizat alte areale din vestul țării, iar valori de 5–10 zile s-au extins local spre vestul Transilvaniei și sud-vestul Olteniei. În cea mai mare parte a Olteniei, în nordul și vestul Munteniei, precum și local în Moldova și Transilvania, abaterile pozitive au fost în general cuprinse între 1 și 5 zile. Valori apropiate de media perioadei de referință s-au înregistrat pe suprafețe extinse din centrul țării și în zonele montane. Abaterile negative au fost mai restrânse spațial și s-au concentrat în principal în sud-estul țării, în special în estul Munteniei, Dobrogea și Delta Dunării, unde local valorile au coborât sub 5 zile
În vara anului 2026, circulația atmosferică la scară europeană a prezentat alternanțe importante, favorizând în mai multe intervale transportul unor mase de aer tropical de origine nord-africană către centrul și sud-estul Europei. În luna iunie, dezvoltarea unei dorsale anticiclonice extinse din nordul Africii către vestul și centrul Europei, în cuplaj cu activitatea depresionară din Atlanticul de Nord, a favorizat o advecție intensă de aer tropical către România și producerea unui val de căldură persistent și extins. În iulie, configurația circulației atmosferice s-a modificat, predominând un regim mai apropiat de circulația meridională, cu pătrunderi repetate de aer mai rece către Europa Centrală și de Est, ceea ce a limitat persistența maselor de aer tropical deasupra țării noastre. În august, circulația atmosferică a redevenit favorabilă transportului de aer foarte cald din nordul Africii către centrul și sud-estul Europei, dezvoltarea unei dorsale de aer tropical fiind susținută de activitatea depresionară din nordul Atlanticului. În consecință, ultima lună a verii a fost din nou caracterizată de valuri de căldură extinse și persistente. În general, condițiile atmosferice au determinat producerea unor valuri de căldură pe aproximativ 91,6% din suprafața României, iar durata maximă a unui val de căldură a ajuns la 15 zile consecutive. Temperatura maximă a aerului asociată acestor episoade a fost de 41,2°C (Figura 17). Raportată la seria 1961–2026, vara anului 2026 se remarcă atât prin extinderea spațială foarte mare, cât și prin persistența valurilor de căldură. Suprafața maximă expusă, de 91,6%, reprezintă una dintre cele mai ridicate valori ale întregii perioade analizate, fiind depășită doar în anii 2012 (95,4%), 2007 (94,9%), 2024 (94,8%), 2017 (94,4%) și 2000 (93,3%). Totodată, durata maximă de 15 zile plasează vara 2026 printre sezoanele cu cele mai persistente valuri de căldură, după anii 2019 (21 de zile), 2010 (18 zile), 2012 și 2024 (câte 17 zile) și la același nivel cu 2015 (15 zile). Temperatura maximă de 41,2°C, deși foarte ridicată, a rămas sub extremele celor mai intense veri din serie, precum 2007 (44,6°C), 2000 (43,5°C) și 2025 (43,4°C).
Cantitatea de precipitații medie pe țară1, din vara 2026 a fost de 140,4 mm, cu o abatere negativă față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020), de -15,3%(Figura 18 și Figura 19). În Tabelul 7 și Tabelul 8 sunt prezentate cele mai ploioase/secetoase 10 veri din 1901- prezent, medie pe țară.
| Anul | Cantitatea totală de precipitații (mm) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 2005 | 369,10 | 59,20 |
| 1969 | 344,70 | 48,67 |
| 1901 | 335,30 | 44,62 |
| 1975 | 332,30 | 43,33 |
| 1913 | 322,10 | 38,93 |
| 1979 | 318,20 | 37,24 |
| 1941 | 316,90 | 36,68 |
| 1991 | 313,40 | 35,17 |
| 1926 | 311,20 | 34,22 |
| 1997 | 310,80 | 34,05 |
| Anul | Cantitatea totală de precipitații (mm) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 1946 | 122,20 | -47,29 |
| 2000 | 128,90 | -44,40 |
| 2012 | 131,40 | -43,33 |
| 1952 | 135,10 | -41,73 |
| 2025 | 141,40 | -39,01 |
| 1990 | 141,50 | -38,97 |
| 2003 | 143,30 | -38,19 |
| 1950 | 146,40 | -36,86 |
| 1904 | 149,80 | -35,39 |
| 1928 | 153,60 | -33,75 |
Cantitatea totală de precipitații din vara 2026 a fost de 180,9 mm, cu o abatere pozitivă față de perioada 1991 – 2020, de -15,6 % (Figura 20 și Figura 21). În Tabelul 9 și Tabelul 10 sunt prezentate cele mai ploioase/secetoase 10 veri la stația meteorologică București-Filaret din perioada 1901 – 2026.
| Anul | Cantitatea totală de precipitații (mm) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 1901 | 403,00 | 118,25 |
| 1991 | 383,40 | 107,64 |
| 1949 | 336,90 | 82,45 |
| 1915 | 332,90 | 80,29 |
| 1969 | 324,70 | 75,85 |
| 2005 | 321,90 | 74,33 |
| 1914 | 319,40 | 72,98 |
| 1970 | 311,10 | 68,48 |
| 1910 | 309,20 | 67,45 |
| 1983 | 302,30 | 63,72 |
| Anul | Cantitatea totală de precipitații (mm) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 1945 | 66,30 | -64,09 |
| 2000 | 67,20 | -63,61 |
| 1965 | 69,60 | -62,31 |
| 1992 | 79,60 | -56,89 |
| 2003 | 87,60 | -52,56 |
| 2012 | 92,30 | -50,01 |
| 1909 | 94,00 | -49,09 |
| 2008 | 94,50 | -48,82 |
| 1996 | 95,10 | -48,50 |
| 1950 | 101,70 | -44,92 |
Cantitatea de precipitații din vara 2026 a prezentat o distribuție spațială neuniformă, cele mai mari valori fiind înregistrate în zona montană a Carpaților Meridionali, în sectorul de Curbură și local în Carpații Orientali (Figura 22). Cantități de peste 300 mm s-au înregistrat în mai multe areale montane, iar valori de peste 400 mm au caracterizat local zona montană înaltă a Carpaților Meridionali. La stațiile meteorologice, cea mai mare cantitate sezonieră a fost de 499,5 mm la Sinaia 1500, urmată de 455,1 mm la Vf. Omu și 419,3 mm la Bâlea-Lac.
Cantități cuprinse între aproximativ 200 și 300 mm s-au înregistrat pe areale extinse din Carpații Meridionali și Orientali, în zona de Curbură, precum și local în Transilvania și în regiunile subcarpatice. Valori cuprinse, în general, între 125 și 200 mm au caracterizat o mare parte din Transilvania, Moldova, Muntenia și vestul țării. Cantități mai reduse, sub 125 mm, s-au înregistrat în special în vestul și sud-vestul țării, în sudul Olteniei și local în Dobrogea. Cele mai mici valori, sub 75 mm, s-au consemnat local în Crișana, sud-vestul Olteniei și Dobrogea. La stațiile meteorologice, cea mai redusă cantitate sezonieră a fost de 38,1 mm la Oradea, urmată de 49,5 mm la Băilești, 53,2 mm la Tulcea, 62,9 mm la Săcuieni și 63,9 mm la Chișineu-Criș.
Abaterea cantității de precipitații din vara 2026 față de mediana intervalului de referință standard (1991–2020) a fost predominant negativă la nivelul țării. Din cele 156 de stații meteorologice analizate, 122 au înregistrat abateri negative, iar 34 abateri pozitive. La 27 de stații, abaterea s-a situat în intervalul ±10% față de mediana perioadei de referință. Cele mai accentuate abateri negative s-au înregistrat în vestul și nord-vestul țării, dar și local în sud-vest, nord-est și sud-est. Cea mai mare abatere negativă a fost de 81,4% la Oradea, urmată de Chișineu-Criș (69,9%), Băilești (68,1%), Târgu Neamț (67,9%) și Săcuieni (66,3%). Abateri negative de peste 50% s-au înregistrat și la numeroase alte stații din vestul, sud-vestul și estul țării. Abaterile pozitive au fost mai restrânse spațial și s-au concentrat în special în unele sectoare montane și submontane din Carpații Meridionali și de Curbură, precum și local în sud-estul țării și în vestul Transilvaniei. Cea mai mare abatere pozitivă, de 155,6%, s-a înregistrat la Obârșia Lotrului, urmată de Gorgova (101,2%), Afumați (67,5%), Ploiești (60,6%) și Vărădia de Mureș (59,9%).
Analizând încadrarea în clase de severitate pluviometrice a cantității totale de precipitații din vara 2026, se observă că regimul pluviometric a fost predominant deficitar pe suprafețe extinse din vestul, nord-vestul, nord-estul și centrul țării (Figura 23). Regimul foarte deficitar și extrem de deficitar s-a manifestat local mai ales în Crișana, Banat, nordul și estul Moldovei, precum și în unele areale din Oltenia și Dobrogea. În schimb, regimul pluviometric s-a încadrat în limite normale pe suprafețe extinse din sudul și sud-estul țării, precum și local în zonele montane și submontane. Regimul excedentar a fost prezent pe areale relativ restrânse, în special în zona Carpaților Meridionali și de Curbură, în sudul și sud-estul țării și local în vestul Transilvaniei. Regimul foarte excedentar s-a înregistrat local, iar cel extrem de excedentar a fost limitat la areale foarte restrânse, în concordanță cu valorile foarte mari ale abaterii înregistrate la unele stații.
Cea mai ridicată cantitate totală de precipitații înregistrată la stațiile meteorologice în vara 2026 a fost de 500,1 mm la Sinaia 1500, iar cea mai redusă cantitate a fost de 38,1 mm la Oradea. Dacă se iau în considerare și posturile pluviometrice, cea mai ridicată cantitate totală de precipitații a fost de 625,6,5 mm la postul pluvio Dealul Frumos din jud. Dâmbovița. În Tabelul 11 și Tabelul 12 sunt prezentate primele zece cele mai mari valori privind cantitatea totală de precipitații și cantitatea maximă de precipitații în 24 de ore, din vara 2026.
Cea mai mare cantitate de precipitații căzută în 24 de ore (mm), în vara anului 2026, luând în considerare atât stațiile meteorologice, cât și posturile pluviometrice, a fost de 113,7 mm la postul pluviometric Drăgănești-Olt, în data de 12 iunie (Figura 24). Valori foarte ridicate s-au mai înregistrat la Băile Herculane (99,5 mm, 2 iulie), Dedulești-Morărești (93,5 mm, 2 iulie), Darabani (91,1 mm, 7 iunie), București-Băneasa (88,3 mm, 1 iulie) și la postul pluviometric Mănăstirea din județul Călărași (80,3 mm, 1 iulie). Cantități cuprinse între 70 și 80 mm au fost consemnate la Rânca (74,3 mm), Sinaia-1500 (74,2 mm), București-Filaret (73,5 mm), Gorgova (72,0 mm), București-Afumați (70,5 mm) și Moldova Veche (70,2 mm). Cantități maxime în 24 de ore cuprinse între 40 și 70 mm s-au înregistrat local în toate regiunile țării, atât în zonele montane și submontane, cât și în regiunile joase din sud, sud-est, est și vest. Dintre valorile de peste 60 mm se mai remarcă Fundata (65,7 mm), Pitești (65,3 mm), Predeal (63,3 mm), postul pluviometric Lipnița (63,1 mm), postul pluviometric Crăcăoani (61,2 mm), precum și Dealul Frumos și Grindu-Ialomița, cu câte 60,0 mm. În cea mai mare parte a teritoriului, maximele pluviometrice în 24 de ore s-au situat între 20 și 50 mm, în timp ce valori sub 20 mm au fost înregistrate izolat. Distribuția spațială evidențiază caracterul neuniform al precipitațiilor abundente din vara 2026, cu maxime punctuale importante, specifice în special episoadelor convective din sezonul cald.
Tabelul 11 și Tabelul 12 indică primele zece cele mai mari valori privind cantitatea totală de precipitații, respectiv cele mai mari zece valori privind cantitatea maximă de precipitații în 24 de ore, din vara 2026.
| Nr. crt. | Stația meteorologică/ Post pluviometric | Cantitatea de precipitații (mm) |
|---|---|---|
| 1 | Dealul Frumos | 625,6 |
| 2 | Rîu Alb-Db | 553,6 |
| 3 | Sinaia-1500 | 500,1 |
| 4 | Vf. Omu | 452,7 |
| 5 | Bâlea-Lac | 421,2 |
| 6 | Vălenii De Munte | 388,0 |
| 7 | Câmpina | 370,1 |
| 8 | C-Lung Muscel | 361,3 |
| 9 | Călimani(Rețitiș) | 357,5 |
| 10 | Bucin | 356,4 |
| Nr. crt. | Stația meteorologică/ Post pluviometric | Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore (mm) | Data de producere (aaaa.ll.zz) |
|---|---|---|---|
| 1 | Drăgănești Olt | 113,7 | 2026.06.12 |
| 2 | B. Herculane | 99,5 | 2026.07.02 |
| 3 | Dedulești-Morărești | 93,4 | 2026.07.02 |
| 4 | Dărăbani | 91,1 | 2026.06.07 |
| 5 | Bucureşti-Băneasa | 88,3 | 2026.07.01 |
| 6 | Mănăstirea (Jud. Călărași) | 80,3 | 2026.07.01 |
| 7 | Rânca | 74,3 | 2026.06.02 |
| 8 | Sinaia-1500 | 74,2 | 2026.06.02 |
| 9 | București-Filaret | 73,5 | 2026.07.01 |
| 10 | Gorgova | 72,0 | 2026.07.21 |
În vara anului 2026 au fost raportate 127 de cazuri de grindină, fenomenul fiind semnalat în numeroase regiuni ale țării, dar cu o distribuție spațială neuniformă (Figura 25). Pe lângă măsurătorile realizate în cadrul rețelei Administrației Naționale de Meteorologie, analiza a inclus și informații provenite de pe platformele Furtuni România, RAW Meteo, Oltenia Weather Alert și Meteoplus. Cele mai multe raportări au fost consemnate în luna iunie (60 de cazuri), urmată de iulie (40 de cazuri) și august (27 de cazuri). Din punct de vedere spațial, o concentrare mai mare a cazurilor s-a observat în zonele montane și submontane, în Transilvania și nordul țării, precum și local în Oltenia și Muntenia. În majoritatea cazurilor, greloanele au avut dimensiuni reduse: 75 dintre raportări au indicat diametre de cel mult 1,0 cm, iar în alte 29 de cazuri diametrul s-a situat între 1,1 și 2,0 cm. Cele mai severe căderi de grindină s-au produs în principal în lunile iunie și iulie. Diametrul maxim al greloanelor a fost de 5,0 cm, raportat la Săsarm (județul Bistrița-Năsăud), în data de 14 iunie. Valori de 4,5 cm au fost consemnate la Agrieșel (județul Bistrița-Năsăud), în 14 iunie, și la Borumlaca (județul Bihor), în 8 iulie. Greloane cu diametrul de 4,0 cm au fost raportate la Mogoșeni, Răcăteșu și Cociu (județul Bistrița-Năsăud), la Vima Mică și Suciu de Sus (județul Maramureș), la Voivozi (județul Bihor), precum și la Dedrad (județul Mureș). În total, în 23 de cazuri diametrul greloanelor a depășit 2,0 cm, ceea ce evidențiază producerea locală a unor episoade de grindină de dimensiuni mari în cursul verii 2026.
2. EVOLUŢII LUNARE ÎN VARA 2026
Descrierea evoluțiilor lunare din VARA 2026 poate fi accesată, pentru fiecare lună în parte, pe site-ul www.meteoromania.ro, la adresele de mai jos:
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2026_06.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2026_07.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2026_08.html
SERVICIUL DE CLIMATOLOGIE
Colectiv de lucru:
Vlad AMIHĂESEI, Adrian IRAȘOC, Dana MICU, Robert ȚURCANU, Mădălina MOISE, Alexandru DUMITRESCU