Primăvara 2026

Caracterizare meteorologică


1. CARACTERISTICI GENERALE ALE ANOTIMPULUI DE PRIMĂVARĂ 2026

Temperatura medie pe ţară, în primăvara 2026 a avut valoarea de 9,9 °C, fiind cu 0,4 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) (Figura 1 și Figura 2). În Tabelul 1 și Tabelul 2 sunt prezentate cele mai calde/reci 10 primăveri din România.

Figura 1. Tendința de evoluție a temperaturii medii a aerului din anotimpul de primăvară pe țară, în intervalul 1901 - 2026
Figura 2. Abaterea temperaturii medii a aerului din anotimpul de primăvară pe țară, în intervalul 1901-2026, față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020)


Tabelul 1. Topul anilor cu cele mai calde primăveri din România, din perioada 1901-2026
Anul Temperatura medie a aerului (ºC) Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (ºC)
2024 11,43 1,91
2018 11,06 1,54
1934 11,00 1,48
1947 10,87 1,35
2007 10,64 1,12
1983 10,39 0,87
2014 10,37 0,85
2016 10,29 0,77
1950 10,25 0,73
1989/2002 10,22 0,70
Tabelul 2. Topul anilor cu cele mai reci primăveri din România, din perioada 1901-2026
Anul Temperatura medie a aerului (ºC) Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (ºC)
1987 5,90 -3,62
1940 6,26 -3,26
1929 6,42 -3,10
1933 6,54 -2,98
1932 6,64 -2,88
1980 6,79 -2,73
1956 6,82 -2,70
1942 6,84 -2,68
1955 6,87 -2,65
1907 6,98 -2,54


Temperatura medie a aerului în București din primăvara 2026 a avut valoarea de 12,4 °C (București-Filaret), fiind cu 0,1°C mai mică față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) (Figura 3 și Figura 4). În Tabelul 3 și Tabelul 4 sunt prezentate cele mai calde/reci 10 primăveri de la stația meteorologică București-Filaret.

Figura 3. Tendința de evoluție a temperaturii medii din anotimpul de primăvară, în intervalul 1901 - 2025, la stația meteorologică București-Filaret
Figura 4. Abaterea temperaturii medii din anotimpul de primăvară la stația meteorologică București-Filaret, în intervalul 1901-2025, față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020)


Tabelul 3. Topul anilor cu cele mai calde primăveri de la stația meteorologică București-Filaret din perioada 1901-2026
Anul Temperatura medie a aerului (ºC) Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (ºC)
2024 13,92 1,37
1947 13,90 1,35
2007 13,83 1,28
1968 13,80 1,25
1994 13,73 1,18
1983/2018 13,67 1,12
1934/1989 13,43 0,88
1950/2000 13,37 0,82
2016 13,33 0,78
2008 13,30 0,75
Tabelul 4. Topul anilor cu cele mai reci primăveri de la stația meteorologică București-Filaret, din perioada 1901-2026
Anul Temperatura medie a aerului (ºC) Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (ºC)
1987 8,57 -3,98
1942 9,13 -3,42
1929 9,17 -3,38
1928/1940 9,27 -3,28
1980 9,43 -3,12
1933/1956 9,50 -3,05
1907/1954 9,57 -2,98
1955 9,63 -2,92
1932 9,77 -2,78
1965 9,80 -2,75

În primăvara anului 2026, temperatura medie a aerului a avut valori cuprinse între aproximativ -2 °C în zona montană înaltă a Carpaților și peste 12 °C în regiunile joase din sudul și vestul țării (Figura 5). Valori mai mari de 12,0 °C s-au înregistrat în sudul și sud-vestul Olteniei, în Câmpia Română, local în Banat și în sudul Dobrogei. Mediile temperaturii aerului au fost cuprinse, în general, între 10 și 12 °C în cea mai mare parte a Moldovei, Dobrogei, Banatului, Crișanei, Munteniei și în zonele deluroase din Oltenia. În Podișul Transilvaniei și în regiunile depresionare intracarpatice, valorile s-au situat predominant între 8 și 10 °C. În zona montană, temperatura medie a aerului a scăzut treptat odată cu altitudinea, valorile fiind cuprinse, în general, între 4 și 8 °C la altitudini medii și între 0 și 4 °C în majoritatea masivelor montane. Cele mai reduse valori s-au înregistrat în zona montană înaltă, unde mediile de temperatură au coborât local sub 0 °C, în special în masivele cele mai înalte ale Carpaților Meridionali și Orientali.

Figura 5. Temperatura medie a aerului (°C) – primăvara 2026

Abaterea temperaturii medii a aerului din primăvara 2026 față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) a fost pozitivă la aproape toate stațiile meteorologice, dar în majoritatea cazurilor acestea au avut valori mai mici de 1 °C . Cele mai ridicate abateri pozitive s-au înregistrat la stații din centrul Maramureșului, nordul Crișanei, nordul și centrul Banatului, dar și pe areale din centrul și vestul Transilvaniei. Cea mai ridicată valoare a abaterii a fost de 1,4°C, la stația meteorologică Dumbrăvița de Codru. Valori negative ale abaterii s-au înregistrat la 29 stații meteorologice, majoritatea, localizate în Dobrogea, dar și in estul Olteniei și vestul Munteniei. Cea mai mare valoare negativă a abaterii a fost de 0,8 °C, la Medgidia.

Analizând încadrarea în clase de severitate a temperaturii medii din primăvara 2026 (Figura 6), se poate observa că regimul termic a fost cald în vestul și centrul țării. Foarte cald și extrem de cald a fost local, în centrul și vestul Transilvaniei, în sud-estul Banatului și cu totul izolat, în rest. Regimul termic a fost rece în centrul Dobrogei. Acesta s-a încadrat în limite normale, în Muntenia, pe areale extinse din Moldova, Dobrogea și local, în sud-vestul Transilvaniei.

Figura 6. Regionarea claselor de severitate termice și abaterea față de mediana intervalului de referință standard (ºC) din primăvara 2026

Temperatura maximă din primăvara 2026 înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, a fost de 34,1 °C, la stația meteorologică Jimbolia, în 27 mai 2026 (Figura 7). Tabelul 5 prezintă cele mai mari zece valori ale temperaturii maxime a aerului din primăvara 2026. În numeroase stații din Banat, Crișana, sudul Olteniei și Câmpia Română temperaturile maxime au depășit 32°C, indicând apariția unor episoade de vreme deosebit de caldă încă din anotimpul de primăvară. În cea mai mare parte a regiunilor extracarpatice, valorile maxime s-au situat între 29 și 32°C, cu temperaturi de peste 30°C în majoritatea stațiilor din Moldova, Muntenia, Oltenia, Banat și Dobrogea. În Moldova, valorile maxime au atins frecvent 30–31°C, cele mai ridicate fiind înregistrate la Botoșani (31,5°C) și Iași (31,0°C). Cele mai scăzute temperaturi maxime din primăvara 2026 au fost înregistrate la stațiile de munte din Carpații Orientali, unde valorile au rămas sub 20°C: Iezer (16,7°C), Călimani-Rețițiș (15,2°C) și Ceahlău Toaca (17,0°C).

Figura 7. Temperatura maximă (°C) – primăvara 2026

Temperatura minimă din primăvara 2026 înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, a fost de -14,2 °C la stația meteorologică Iezer, în 10 aprilie (Figura 8). Cele mai mici zece valori ale temperaturii minime primăvara 2026 sunt prezentate în Tabelul 6. Valori foarte scăzute, sub -12°C, au mai fost consemnate și în alte stații montane din Carpații Meridionali și Orientali (Călimani-Rețițiș (-12,7°C), Vf. Omu (-13,1°C), Țarcu (-11,7 °C), Lăcăuți (-10,4°C), Bâlea Lac (-10,6°C), Vlădeasa 1800 (-10,8°C) și Ceahlău Toaca (-10,8°C)).În zonele de deal și de câmpie, valorile minime au fost mai puțin severe, situându-se în general între -2 și -6°C. În Câmpia Română, Dobrogea, Banat și Crișana au predominat temperaturile minime cuprinse între -1 și -4°C, cele mai ridicate valori fiind observate în apropierea litoralului și în extremitatea sudică a țării. De asemenea, se remarcă faptul că temperaturi negative au fost înregistrate practic pe întreg teritoriul României, inclusiv în regiunile joase, ceea ce indică producerea unor episoade de răcire târzie specifice anotimpului de primăvară.

Figura 8. Temperatura minimă (°C) – primăvara 2026
Tabelul 5. Cele mai mari zece valori ale temperaturii maxime (ºC), înregistrate în primăvara 2026 și data de producere
Nr. crt. Stația meteorologică Temperatura maximă (ºC) Data de producere (aaaa.ll.zz)
1 Jimbolia 34,1 2026.05.27
2 Calafat 33,2 2026.05.27
3 Săcuieni 33,0 2026.05.27
4 Focșani 32,9 2026.05.27
5 Timișoara 32,7 2026.05.27
6 Holod 32,6 2026.05.27
7 Chișineu Cris/Sânnicolaul Mare 32,5 2026.05.27/2026.05.27
8 Arad/Jimbolia 32,4 2026.05.27/2026.05.26
9 Banloc/Oradea/Satu Mare 32,3 2026.05.27/2026.05.27/2026.05.27
10 Jimbolia 32,1 2026.05.25
Tabelul 6. Cele mai mici zece valori ale temperaturii minime (ºC), înregistrate în primăvara 2026 și data de producere
Nr. crt. Stația meteorologică Temperatura minimă (ºC) Data de producere (aaaa.ll.zz)
1 Iezer -14,2 2026.04.10
2 Vf. Omu -13,1 2026.05.01
3 Vf. Omu -13,0 2026.04.10
4 Vf. Omu -12,8 2026.03.19
5 Călimani(Rețitiș) -12,7 2026.04.10
6 Vf. Omu -12,5 2026.04.09
7 Vf. Omu -12,4 2026.03.20
8 Vf. Omu -12,3 2026.04.30
9 Vf. Omu -12,2 2026.04.12
10 Vf. Omu -12,0 2026.03.18


Zile cu îngheț (temperatura minimă ≤ 0 °C) s-au înregistrat în aproape toată țara (Figura 9), cu o frecvență mai mare în lunile martie și aprilie. În primăvara anului 2026, numărul de zile cu îngheț a înregistrat cele mai mari valori, de peste 50 de zile în depresiunile intramontane și în zonele montane înalte din Carpații Orientali, Meridionali și Occidentali, unde frecvența ridicată a inversiunilor termice și altitudinea mare favorizează persistența temperaturilor negative. Local, în unele depresiuni intracarpatice, numărul zilelor cu îngheț a depășit 60 de zile. Valori ridicate, cuprinse între 40 și 50 de zile, au caracterizat cea mai mare parte a regiunilor montane și submontane, precum și unele sectoare depresionare din nordul țării. În Transilvania, în areale deluroase subcarpatice, la periferia Munților Apuseni și în Munții Banatului, s-au înregistrat în general între 25 și 40 de zile cu îngheț. În regiunile extracarpatice, numărul zilelor cu îngheț a fost mai redus. Astfel, în Moldova, Muntenia, Oltenia și Crișana au predominat frecvențele anotimpuale de 15–30 de zile, cu o creștere locală în zonele deluroase și o diminuare până la valori de 6-11 zile în luncile marilor râuri și în sectoarele de câmpie joasă. Cele mai mici valori, sub 10 zile, au fost specifice Dobrogei, litoralului Mării Negre și Deltei Dunării, precum și unor areale restrânse din Moldova, vestul Transilvaniei, sudul Banatului și Crișanei, nord-estul și centrul Munteniei, centrul și nord-estul Olteniei, unde caracterul mai blând al climatului a limitat frecvența temperaturilor minime negative. Zilele de îngheț au lipsit în sudul Crișanei și nordul Banatului, dar în cadrul unor areale foarte restrânse.

Figura 9. Numărul de zile cu îngheț din primăvara 2026

Analiza abaterii numărului de zile cu îngheț din primăvara 2026 față de media intervalului de referință standard (1991 - 2020) indică anomalii pozitive de 10-15 zile în toată regiunea carpatică și depresiunile intramontane din cadrul acestora (Figura 10). Valori mai reduse ale acestor anomalii (5-10 zile) au fost caracteristice nordului Crișanei, nordului, estului și sud-estului Transilvaniei și unor areale restrânse din Banatul montan. Local, numărul de zile cu îngheț a înregistrat abateri pozitive reduse de până la 5 zile, în nordul, sud-vestul și sudul Moldovei, centrul Transilvaniei, vestul Banatului și Crișanei, nordul Olteniei și Munteniei, estul Munteniei, cea mai mare parte a Dobrogei și în lunca Dunării. În această primăvară, frecvența zilelor cu îngheț a înregistrat și abateri negative, predominant cu valori de până la 10 zile, în cadrul unor areale restrânse din centrul și nordul Moldovei, vestul, estul și sudul Crișanei, nord-estul Munteniei, estul și nord-estul Dobrogei (incluzând Delta Dunării) și vestul Transilvaniei și mai extinse din Banat, Oltenia și Muntenia.

Figura 10. Abaterea numărului de zile cu îngheț din anotimpul de primăvară 2026 față de media intervalului de referință standard (1991-2020)


Cantitatea de precipitații medie pe țară, din primăvara 2026 a fost de 122,7 mm, cu o abatere negativă față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020), de -26,0% (Figura 11 și Figura 12). În Tabelul 7 și Tabelul 8 sunt prezentate cele mai ploioase/secetoase 10 primăveri din 1901- prezent, medie pe țară.


Figura 11. Tendința de evoluție a cantității de precipitații din anotimpul de primăvară, în intervalul 1901 - 2025/2026, medie pe țară
Figura 12. Abaterea cantității totale de precipitații a primăverii, medie pe țară, în intervalul 1901-2026, față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020)


Tabelul 7. Topul anilor cu cele mai ploioase primăveri din România, din perioada 1901-2026
Anul Cantitatea totală de precipitații (mm) Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (%)
1970 249,60 54,31
2014 235,80 45,78
1980 221,70 37,06
2006 221,50 36,94
1978 217,20 34,28
1933 217,10 34,22
2012 215,50 33,23
2016 214,30 32,49
1984 210,90 30,39
1922 209,70 29,64
Tabelul 8. Topul anilor cu cele mai secetoase primăveri din România, din perioada 1901-2026
Anul Cantitatea totală de precipitații (mm) Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (%)
1934 71,50 -55,80
1918 72,60 -55,12
1947 87,10 -46,15
1968 92,20 -43,00
1986 92,30 -42,94
1904 104,90 -35,15
2003 107,10 -33,79
1992 108,30 -33,04
2002 108,80 -32,74
1969 112,00 -30,76

Cantitatea totală de precipitații in primăvara 2026 a fost de 155,1 mm, cu o abatere negativă față de perioada 1991 – 2020, de -0,9 % (Figura 13 și Figura 14). În Tabelul 9 și Tabelul 10 sunt prezentate cele mai ploioase/secetoase 10 primăveri la stația meteorologică București-Filaret din perioada 1901 – 2026.


Figura 13. Tendința de evoluție a cantității de precipitații din anotimpul de primăvară, în intervalul 1901 - 2026,la stația meteorologică București-Filaret
Figura 14. Abaterea cantității totale de precipitații a primăverii, la stația meteorologică București-Filaret, în intervalul 1901-2026, față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020)


Tabelul 9. Topul anilor cu cele mai ploioase primăveri de la stația meteorologică București-Filaret, din perioada 1901-2026
Anul Cantitatea totală de precipitații (mm) Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (%)
1997 355,40 133,43
1971 328,30 115,63
2014 294,20 93,23
1991 271,90 78,59
1915 264,40 73,66
1973 259,90 70,71
1961 253,10 66,24
1955 249,60 63,94
1916 246,10 61,64
1984 238,30 56,52
Tabelul 10. Topul anilor cu cele mai secetoase primăveri de la stația meteorologică București-Filaret, din perioada 1901-2026
Anul Cantitatea totală de precipitații (mm) Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (%)
1968 23,40 -84,63
1985 31,20 -79,51
1945 49,90 -67,22
2002 61,30 -59,74
1947 62,00 -59,28
1934 64,10 -57,90
1986 66,40 -56,39
1908 72,50 -52,38
1904 72,80 -52,18
1918 76,00 -50,08

Cantitatea de precipitații din primăvara 2026 a înregistrat cele mai mari valori de peste 300 mm în zona montană și submontană a Carpaților Meridionali și de Curbură (Figura 15). Valori cuprinse între 200 și 300 mm au fost consemnate pe areale extinse din Carpații Meridionali, în Subcarpații Getici și de Curbură, precum și local în Carpații Orientali, în special în zona Munților Stânișoarei. De asemenea, cantități importante de precipitații au fost înregistrate în nordul-estul Moldovei și în zonele montane ale județelor Suceava și Neamț .În cea mai mare parte a Munteniei, Olteniei și Dobrogei, cantitățile s-au situat între 125 și 200 mm. În centrul și vestul Transilvaniei s-au înregistrat, în general, cantități de 75–125 mm, iar cele mai mici cantități de precipitații s-au consemnat în nord-vestul țării, în unele sectoare din Câmpia de Vest, precum și în Delta Dunării, unde valorile au rămas sub 75 mm.


Figura 15. Cantitatea de precipitații (mm) – primăvara 2026


Abaterea cantității de precipitații din primăvara anului 2026 față de mediana intervalului de referință standard (1991–2020) a fost predominant negativă la nivelul țării. La 119 stații meteorologice s-au înregistrat abateri negative, în timp ce doar 37 de stații au înregistrat abateri pozitive. Valori apropiate de mediana perioadei de referință (±10 %) au fost consemnate la 33 de stații meteorologice. Abaterile negative au fost mai accentuate în vestul, nord-vestul și local în centrul țării. Cele mai mari abateri negative au fost înregistrate la Oradea (-75,8 %), Gurahonț (-73,3 %), Borod (-72,9 %) și Ocna Șugatag (-71,7 %). Abaterile pozitive au fost mai restrânse spațial, fiind concentrate în special în estul și sud-estul țării, precum și în anumite areale montane și submontane. La 5 stații meteorologice abaterea a depășit 50 %, iar la o singură stație a fost mai mare de 100 %. Cea mai mare abatere pozitivă a fost înregistrată la Lăcăuți (+121,4 %), urmată de Iași (+72,5 %), Obârșia Lotrului (+65,2 %), Ceahlău Toaca (+57,5 %) și Gorgova (+52,6 %).

Analizând încadrarea în clase de severitate pluviometrice din primăvara anului 2026, se observă că regimul pluviometric a fost predominant deficitar pe suprafețe extinse din vestul, nord-vestul și centrul țării (Figura 16). Regimul pluviometric a fost foarte deficitar și local extrem de deficitar în Maramureș, Crișana, nordul și vestul Transilvaniei. Regimul pluviometric a fost deficitar și pe areale extinse din interiorul arcului carpatic, incluzând zone din Transilvania, nordul Carpaților Orientali și local din Carpații Meridionali. În schimb, în cea mai mare parte a Munteniei, Olteniei și Dobrogei, precum și în unele regiuni din Moldova, regimul pluviometric s-a încadrat în limite normale. Regimul pluviometric excedentar a fost prezent pe areale relativ restrânse din estul și sud-estul țării, în special în estul Moldovei, în zona de Curbură a Carpaților și local în Delta Dunării. Regimul foarte excedentar s-a manifestat local în județele Iași și Tulcea, iar singura zonă cu regim pluviometric extrem de excedentar a fost cea din jurul stației meteorologice Lăcăuți, unde s-a înregistrat și cea mai mare abatere pozitivă.

Figura 16. Regionarea claselor de severitate pluviometrice și abaterea față de mediana intervalului de referință standard (%) – primăvara 2026

Cea mai ridicată cantitate totală de precipitații din primăvara 2026 a fost de 328,5 mm și s-a înregistrat la stația meteorologică Lăcăuți (jud. Vrancea), iar cea mai redusă cantitate, 35,2 mm, la stația meteorologică Oradea (Jud. Bihor).

Cea mai mare cantitate de precipitații căzută în 24 de ore (mm),înregistrată în primăvara 2026, a fost 67,0 mm, la postul pluviometric Toporu (jud. Giurgiu), în 29 martie 2026 (Figura 17), urmată de o cantitate de 62 mm înregistrată la stația meteorologică Iași, în 23 mai 2026. De asemenea, se evidențiază o concentrare a celor mai mari cantități, cuprinse între cuprinse între 25 și 50 mm în sudul și sud-vestul țării, în zona Subcarpaților de Curbură, local în Moldova și în anumite sectoare montane și submontane.

Figura 17. Cantitatea maximă de precipitații în 24 de ore (mm) – primăvara 2026

Tabelul 11 și Tabelul 12 indică primele zece cele mai mari valori privind cantitatea anuală de precipitații, respectiv cele mai mari zece valori privind cantitatea maximă de precipitații în 24 de ore, din primăvara 2026.

Tabelul 11. Cele mai mari zece valori ale cantității totale de precipitații (mm), înregistrate în primăvara 2026
Nr. crt. Stația meteorologică/ Post pluviometric Cantitatea de precipitații (mm)
1 Lăcăuți 328,5
2 Dealul Frumos 268,7
3 Bâlea-Lac 254,9
4 Cheia 245,0
5 Predeal 241,3
6 Toporu 235,8
7 Ceahlău Toaca 233,7
8 Solonț 233,0
9 Penteleu 224,8
10 Fundata 222,2
Tabelul 12. Cele mai mari zece valori ale cantității maxime de precipitații căzute în 24 de ore (mm), înregistrate în primăvara 2026
Nr. crt. Stația meteorologică/ Post pluviometric Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore (mm) Data de producere (aaaa.ll.zz)
1 Toporu 67,0 2026.03.29
2 Iași 62,0 2026.05.23
3 Lăcăuți 55,5 2026.05.22
4 Tîrgoviște 52,3 2026.05.17
5 Băișoara 51,7 2026.03.29
6 Balta 50,2 2026.03.28
7 Oravița 49,9 2026.05.17
8 Gorgova 49,8 2026.05.24
9 Țarcu 48,0 2026.03.28
10 Vălenii De Munte 47,0 2026.05.09


Primăvara, în general, stratul de zăpadă se mai menține aproape exclusiv în zona montană, unde temperaturile mai scăzute și altitudinile ridicate favorizează persistența acestuia până spre sfârșitul primăverii. Cele mai mari grosimi ale stratului de zăpadă din primăvara 2026 s-au înregistrat în Carpații Meridionali și în unele sectoare ale Carpaților Occidentali și Orientali (Figura 18). Valoarea maximă de pe hartă, de 213 cm, a fost măsurată la Vf. Omu, urmată de 193 cm la Bâlea-Lac. Grosimi foarte mari s-au înregistrat și la Țarcu (158 cm), Sinaia 1500 (155 cm) și Călimani-Rețițiș (126 cm). În restul zonelor montane, stratul maxim de zăpadă a avut în general valori cuprinse între 40 și 90 cm, cum este cazul stațiilor Iezer (46 cm), Bucin (54 cm), Păltiniș (43 cm), Parâng (46 cm), Băișoara (53 cm) sau Ceahlău-Toaca (90 cm). În Munții Banatului, la Semenic, s-au înregistrat 85 cm, iar la Cuntu și Țarcu valorile au depășit 50 cm, respectiv 150 cm. La altitudini mai reduse și în zonele deluroase din apropierea munților, grosimile maxime au fost mult mai mici, de regulă între 5 și 40 cm, cum s-a observat la Lăcăuți (38 cm), Vlădeasa 1800 (40 cm) sau Predeal (31 cm). În regiunile extracarpatice și de câmpie, stratul de zăpadă a fost în general discontinuu, iar acolo unde a fost prezent a avut grosimi reduse, de până la 5 cm.

Figura 18. Grosimea maximă a stratului de zăpadă din primăvara 2026 (sunt reprezentate doar stațiile meteorologice la care s-a înregistrat strat de zăpadă)

Primăvara anului 2026 a fost caracterizată și de manifestări convective specifice sezonului cald, fiind raportate 83 de cazuri de grindină în numeroase regiuni ale țării (Figura 19). Pe lângă măsurătorile realizate în cadrul rețelei Administrației Naționale de Meteorologie, analiza a inclus și informații provenite de pe platformele Furtuni România, RAW Meteo, Oltenia Weather Alert și Meteoplus.

Cele mai multe observații au fost asociate cu grindină de mici dimensiuni, având diametre de până la 1,0 cm, categorie care a predominat la nivel național. De asemenea, au fost raportate numeroase cazuri de măzăriche și grindină cu diametre cuprinse între 1,1 și 2,0 cm, în special în Moldova, estul țării și în zona de Curbură a Carpaților. Grindina de dimensiuni medii și mari, cu diametre de peste 2,0 cm, a fost semnalată mai ales în sud-vestul țării, în Oltenia și local în Subcarpații Meridionali și de Curbură. Cele mai importante episoade au fost raportate în județele Gorj, Dolj, Mehedinți, Vâlcea, Prahova și Dâmbovița, unde diametrul greloanelor a atins frecvent valori de 2,5–3,0 cm. Cel mai mare diametru observat în primăvara anului 2026 a fost de 5,0 cm, raportat la Slăvuța (județul Gorj) în data de 24 mai. Alte cazuri notabile au fost cele de 3,0 cm, semnalate la Breaza de Jos (Prahova), Vișinești (Dâmbovița), Breasta și Malumnic (Dolj), respectiv Deleni (Mehedinți).

Figura 19. Repartiția spațială a căderilor de grindină din România – primăvara 2026



2. EVOLUŢII LUNARE ÎN PRIMĂVARA 2026

Descrierea evoluțiilor lunare din PRIMĂVARA 2026 poate fi accesată, pentru fiecare lună în parte, pe site-ul www.meteoromania.ro, la adresele de mai jos:

https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2026_03.html

https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2026_04.html

https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2026_05.html




SERVICIUL DE CLIMATOLOGIE

Colectiv de lucru:

Vlad AMIHĂESEI, Adrian IRAȘOC, Mădălina MOISE, Dana MICU, Robert ȚURCANU, Alexandru DUMITRESCU




Note

  1. Media pe țară a fost calculată din valorile înregistrate la 155 de staţii meteorologice cu şir complet de date în perioada 1901 - 2026, din reţeaua naţională de supraveghere meteorologică.