Iarna 2025/2026
Caracterizare meteorologică
1. CARACTERISTICI GENERALE ALE ANOTIMPULUI DE IARNĂ 2025/2026
Temperatura medie pe ţară1, din iarna 2025/2026 a avut valoarea de 0,5 °C. Astfel, iarna 2025/2026 a fost caldă, media pe țară fiind cu 1,7 °C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) (Figura 1 și Figura 2). În Tabelul 1 și Tabelul 2 sunt prezentate cele mai calde/reci 10 ierni din România.
| Anul | Temperatura medie a aerului (ºC) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 2023/2024 | 2,82 | 4,00 |
| 2022/2023 | 2,07 | 3,26 |
| 2006/2007 | 2,03 | 3,21 |
| 2019/2020 | 1,52 | 2,70 |
| 2020/2021 | 1,43 | 2,62 |
| 1935/1936 | 1,29 | 2,48 |
| 2015/2016 | 1,28 | 2,46 |
| 1901/1902 | 1,18 | 2,37 |
| 1950/1951 | 1,10 | 2,29 |
| 1915/1916 | 0,96 | 2,14 |
| Anul | Temperatura medie a aerului (ºC) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 1953/1954 | -6,52 | -5,33 |
| 1984/1985 | -5,84 | -4,65 |
| 1928/1929 | -5,72 | -4,54 |
| 1931/1932 | -5,33 | -4,14 |
| 1941/1942 | -5,31 | -4,12 |
| 1962/1963 | -5,12 | -3,94 |
| 1908/1909 | -5,04 | -3,86 |
| 1933/1934 | -4,78 | -3,60 |
| 1963/1964 | -4,60 | -3,41 |
| 1939/1940 | -4,55 | -3,36 |
Temperatura medie a aerului în București din iarna 2025/2026 a avut valoarea de 1,4 °C (București-Filaret), fiind cu 0,9°C mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) (Figura 3 și Figura 4). În Tabelul 3 și Tabelul 4 sunt prezentate cele mai calde/reci 10 ierni de la stația meteorologică București-Filaret.
| Anul | Temperatura medie a aerului (ºC) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 2023/2024 | 4,63 | 4,12 |
| 2006/2007 | 4,00 | 3,48 |
| 2022/2023 | 3,93 | 3,42 |
| 2019/2020 | 3,80 | 3,28 |
| 2021/2022 | 3,17 | 2,65 |
| 2020/2021 | 3,10 | 2,58 |
| 2015/2016 | 3,00 | 2,48 |
| 1915/1916 | 2,97 | 2,46 |
| 1935/1936 | 2,90 | 2,38 |
| 1947/1948 | 2,87 | 2,36 |
| Anul | Temperatura medie a aerului (ºC) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (ºC) |
|---|---|---|
| 1953/1954 | -5,13 | -5,64 |
| 1928/1929 | -4,90 | -5,42 |
| 1941/1942 | -4,40 | -4,92 |
| 1984/1985 | -4,30 | -4,81 |
| 1933/1934 | -4,23 | -4,74 |
| 1931/1932 | -3,77 | -4,28 |
| 1962/1963 | -3,70 | -4,22 |
| 1908/1909 | -3,53 | -4,04 |
| 1906/1907 | -3,47 | -3,99 |
| 1946/1947 | -3,40 | -3,92 |
Temperatura medie a aerului a iernii 2025/2026 a avut valori cuprinse între -7,6 °C, la stația meteorologică Vf. Omu și 3,9 °C, la Mangalia (Figura 5). Valori ale temperaturii medii mai mari de 4 °C s-au înregistrat izolat, în sudul Banatului (Oravița). Valori cuprinse între 2 și 4 °C s-au înregistrat în vestul țării (Banat, Crișana), estul Dobrogei și local, în vestul Olteniei. Mediile de temperatură au fost cuprinse între 0 și 2 °C în cea mai mare parte a Munteniei, sudul Moldovei, Transilvania și zonele joase din Maramureș. În Moldova, în regiunile depresionare din interiorul arcului carpatic, acestea au variat, în general, între -2 și 0 °C, cu valori mai scăzute în nordul și centrul Carpaților Orientali. În majoritatea zonelor montane, mediile au avut valori între -6 și -2 °C, scăzând sub -6°C la peste 2000 m.
Abaterea temperaturii medii a aerului din iarna 2025/2026 față de mediana intervalului de referință standard (1991 - 2020) a fost pozitivă la aproape toate stațiile meteorologice. Cele mai ridicate abateri pozitive s-au înregistrat la stațiile din interiorul arcului Carpatic, în zona montană, subcarpatică și local, în Banat și Crișana. Cea mai ridicată valoare a abaterii a fost de 3,4°C la stația meteorologică Curtea de Argeș. La 80 de stații meteorologice din aceste zone, abaterea pozitivă a avut valori peste 1,5 °C. La 65 de stații meteorologice din zona extracarpatică, abaterea a fost cuprinsă între 0,5 și 1,5 °C. Valori ale abaterii apropiate de normala perioadei s-au înregistrat în centrul Moldovei și local în Muntenia și Dobrogea. Valori negative ale abaterii s-au înregistrat la 4 stații meteorologice din Nordul Moldovei, cea mai mare valoare negativă fiind de 0,4 °C, la Cotnari.
Analizând încadrarea în clase de severitate a temperaturii medii din iarna 2025/2026 (Figura 6), se poate observa că regimul termic a fost cald în cea mai mare parte a țării. Foarte cald și extrem de cald a fost în centrul Transilvaniei, zona montană și submontan și local, în Banat. Acesta s-a încadrat în limite normale, în nordul Moldovei.
Temperatura maximă înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, a fost de 18,4 °C, la stația meteorologică Mangalia, în 4 ianuarie 2026. Tabelul 5 prezintă cele mai mari zece valori ale temperaturii maxime a aerului din iarna 2025/2026. Cea mai scăzută temperatură maximă a fost de -20,8 °C, în 31 decembrie 2025, la stația meteorologică Vf. Omu.
Temperatura minimă din iarna 2025/2026 înregistrată la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, a fost de -23,0 °C la stația meteorologică Vf. Omu, în 1 ianuarie 2026. Cele mai mici zece valori ale temperaturii minime iarna 2025/2026 sunt prezentate în Tabelul 6. Cea mai ridicată temperatură minimă a fost de 13,0 °C, în 4 ianuarie 2026, la stația meteorologică Mangalia.
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Temperatura maximă (ºC) | Data de producere (aaaa.ll.zz) |
|---|---|---|---|
| 1 | Mangalia | 18,4 | 2026.01.04 |
| 2 | Constanța | 18,1 | 2026.01.07 |
| 3 | Oravița | 18,0 | 2025.12.17 |
| 4 | Zimnicea | 17,8 | 2026.01.03 |
| 5 | Pătârlagele | 17,6 | 2025.12.18 |
| 6 | Amzacea | 17,5 | 2026.01.04 |
| 7 | Câmpina | 17,4 | 2025.12.18 |
| 8 | Oltenița | 17,3 | 2026.01.03 |
| 9 | Giurgiu/Mangalia | 17,0 | 2026.01.03/2026.01.07 |
| 10 | Amzacea/Călărași | 16,9 | 2026.01.07/2026.01.03 |
| Nr. crt. | Stația meteorologică | Temperatura minimă (ºC) | Data de producere (aaaa.ll.zz) |
|---|---|---|---|
| 1 | Vf. Omu | -23,0 | 2026.01.01 |
| 2 | Vf. Omu | -22,5 | 2025.12.31 |
| 3 | Înt. Buzăului | -22,2 | 2026.01.13 |
| 4 | Miercurea Ciuc | -21,9 | 2026.01.17 |
| 5 | Vf. Omu | -21,8 | 2026.01.11 |
| 6 | Joseni/Vf. Omu | -21,7 | 2026.01.17/2025.12.30 |
| 7 | Miercurea Ciuc | -21,5 | 2026.01.20 |
| 8 | Poiana Stampei | -21,4 | 2026.01.21 |
| 9 | Vf. Omu | -21,2 | 2026.01.12 |
| 10 | Tg. Lăpuș/Vf. Omu | -20,7 | 2026.01.21/2026.01.09 |
Caracteristici specifice anotimpului de iarnă includ numărul de zile de iarnă și prezența stratului de zăpadă.
Zile de iarnă (temperatura maximă ≤ 0 °C ) s-au înregistrat în toată țara (Figura 7), cu o frecvență maximă de peste 70 zile, în zona montană înaltă, la altitudini de peste 1800 m, în special în Carpații Orientali și Meridionali. Numărul de zile cu această caracteristică termică au înregistrat frecvențe ridicate, de 40 – 70 zile, în restul regiunii carpatice și în depresiunile intramontane. Frecvențe între 20 și 40 zile de iarnă au fost specifice zonelor înalte de podiș din nordul și estul Moldovei și în estul Maramureșului. Valori între 6 – 15 zile s-au înregistrat în Muntenia, centrul și sudul Olteniei și Munteniei, sudul Moldovei, zona de podiș din Dobrogea sudică, precum și în cea mai mare parte a Transilvaniei și Crișanei. Valori ușor mai ridicate de până la 20 zile s-au înregistrat izolat, în sudul Moldovei, sudul și estul Munteniei, nordul Dobrogei, centrul Transilvaniei, precum și în zona montană joasă și dealurile și depresiunile subcarpatice. Cele mai puține zile de iarnă (sub 5 zile) s-au înregistrat în Banat, nordul Olteniei și Munteniei și izolat, în Delta Dunării și pe litoralul sudic al Mării Negre.
Analiza abaterii numărului de zile de iarnă din iarna 2025/2026 față de media intervalului de referință standard (1991 - 2020) indică anomalii negative în aproape toată țara (Figura 8). Cele mai mari valori ale abaterilor negative au atins sau depășit 15 zile în toată regiunea carpatică, inclusiv în depresiunile intramontane, în cea mai mare parte a Transilvaniei și Maramureșului și izolat, în sudul Moldovei. Abateri negative notabile, de 10-15 zile, au fost în toate regiunile subcarpatice, în centrul și nordul Transilvaniei, centrul și sudul Moldovei, dar și în nordul Crișanei și sudul Banatului. În cea mai mare parte a țării, cuprinzând areale extinse din Crișana, Oltenia și Muntenia (inclusiv în zona capitalei), centrul și sudul Moldovei, dar și areale mai restrânse din nordul Banatului, nordul și sudul Dobrogei, vestul Deltei Dunării, abaterile negative au avut valori de 5-10 zile. În restul țării, respectiv în sudul Crișanei, vestul și sud-vestul Olteniei, nordul Munteniei, cea mai mare parte a Deltei Dunării, centrului și sudului Dobrogei, dar și izolat în nordul Moldovei, abaterile negative înregistrate au atins cele mai reduse valori, de 1-5 zile. În această iarnă, s-au înregistrat și abateri pozitive, dar acestea au fost specifice numai unor areale restrânse din centru și nordul Moldovei.
Cantitatea de precipitații medie pe țară1, din iarna 2025/2026 a fost de 126,4 mm, cu o abatere pozitivă față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020), de 8,4 % (Figura 9 și Figura 10). În Tabelul 7 și Tabelul 8 sunt prezentate cele mai ploioase/secetoase 10 ierni, medie pe țară.
| Anul | Cantitatea totală de precipitații (mm) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 1969/1970 | 217,61 | 86,59 |
| 1952/1953 | 205,75 | 76,42 |
| 1965/1966 | 184,29 | 58,02 |
| 2009/2010 | 182,33 | 56,34 |
| 1954/1955 | 174,60 | 49,71 |
| 1940/1941 | 167,42 | 43,55 |
| 1943/1944 | 165,14 | 41,60 |
| 2020/2021 | 163,69 | 40,36 |
| 1962/1963 | 162,77 | 39,57 |
| 1967/1968 | 162,52 | 39,35 |
| Anul | Cantitatea totală de precipitații (mm) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 1948/1949 | 36,03 | -69,11 |
| 1924/1925 | 48,57 | -58,35 |
| 1929/1930 | 53,93 | -53,76 |
| 2001/2002 | 57,06 | -51,07 |
| 1973/1974 | 58,62 | -49,74 |
| 1991/1992 | 60,71 | -47,94 |
| 1917/1918 | 62,30 | -46,58 |
| 1992/1993 | 62,87 | -46,09 |
| 1972/1973 | 65,03 | -44,24 |
| 1989/1990 | 68,76 | -41,04 |
Cantitatea totală de precipitații de la stația meteorologică București-Filaret din iarna 2025/2026 a fost de 157,3 mm, cu o abatere pozitivă față de perioada 1991 – 2020, de 25,8 % (Figura 11 și Figura 12). În Tabelul 9 și Tabelul 10 sunt prezentate cele mai ploioase/secetoase 10 ierni la stația meteorologică București-Filaret din perioada 1901/1902 – 2025/2026.
| Anul | Cantitatea totală de precipitații (mm) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 1969/1970 | 309,90 | 147,82 |
| 2014/2015 | 223,00 | 78,33 |
| 1968/1969 | 222,70 | 78,09 |
| 2009/2010 | 213,10 | 70,41 |
| 1965/1966 | 211,90 | 69,45 |
| 1980/1981 | 210,30 | 68,17 |
| 2011/2012 | 209,20 | 67,29 |
| 1962/1963 | 203,10 | 62,42 |
| 1953/1954 | 201,30 | 60,98 |
| 2012/2013 | 200,10 | 60,02 |
| Anul | Cantitatea totală de precipitații (mm) | Abaterea față de mediana intervalului de referință 1991 – 2020 (%) |
|---|---|---|
| 1948/1949 | 10,70 | -91,44 |
| 1993/1994 | 21,90 | -82,49 |
| 1917/1918 | 32,80 | -73,77 |
| 1973/1974 | 40,40 | -67,69 |
| 1924/1925 | 41,20 | -67,05 |
| 1975/1976 | 46,40 | -62,89 |
| 1988/1989 | 46,70 | -62,65 |
| 1912/1913 | 46,80 | -62,57 |
| 1971/1972 | 49,10 | -60,74 |
| 1910/1911 | 52,90 | -57,70 |
În iarna 2025/2026, cantitatea totală de precipitații a avut valori de peste 250 mm în sud-vestul țării, în zona Banatului și vestul Olteniei, precum și pe versanții sud-vestici ai Carpaților Meridionali(Figura 13). Pe areale montane din Apuseni, Meridionali (Munții Făgăraș, Bucegi) și Orientali (Munții Rodnei) s-au înregistrat valori între 200 – 250 mm. Un maxim pluviometric secundar s-a conturat în zona Subcarpaților Getici și de Curbură, unde cantitățile de precipitații au fost, în general, între 150 și 250 mm. În zona de câmpie din Muntenia și Oltenia, precum și în zona Dobrogei valorile au fost cuprinse între 100 și 175 mm. Aceste valori sunt asociate atât proceselor orografice, cât și contribuției sistemelor ciclonice de origine mediteraneană, frecvente în iarna 2025/2026. În centrul Transilvaniei, ca urmare a efectului de adăpost orografic, cantitățile de precipitații au fost mai scăzute, fiind cuprinse între 50 și 75 mm. În estul și nord-estul teritoriului, în Moldova, cantitățile de precipitații au fost mai reduse, în general sub 100 mm, cu minime în zona jud. Iași și Botoșani, unde valorile au coborât sub 50 – 75 mm.
Abaterea cantității de precipitații din iarna 2025/2026 față de mediana intervalului de referință standard (1991–2020) a fost variabilă la nivelul teritoriului, cu diferențieri regionale evidente. La 98 de stații s-au înregistrat abateri pozitive, iar la 58 de stații abateri negative. Valori apropiate de mediana perioadei (±10 %) s-au înregistrat la 34 de stații meteorologice, în special în regiunile sudice, sud-estice și local în interiorul arcului carpatic. Abateri pozitive semnificative, de peste 50 %, s-au înregistrat la 28 de stații, indicând episoade pluviometrice importante în anotimpul de iarnă 2025/2026. Dintre acestea, la 3 stații meteorologice (Buzău, Bâcleș și Obârșia Lotrului) abaterea a depășit 100%. Cea mai mare abatere pozitivă a fost de 240,4 %, înregistrată la stația meteorologică Obârșia Lotrului. Abaterile negative au fost înregistrate în special în jumătatea nordică a țării, iar la 10 stații meteorologice valorile au fost mai mari de 30 %, indicând un deficit pluviometric accentuat. Cea mai mare abatere negativă a fost de 51,4 %, înregistrată la stația meteorologică Baia Mare.
Analizând încadrarea în clase de severitate pluviometrice a cantității totale de precipitații din iarna 2025/2026, se observă că regimul pluviometric a fost foarte excedentar și local extrem de excedentar în unele areale din vestul și sud-vestul țării, precum și în estul Munteniei și sudul Moldovei (zona Buzău–Vrancea–Brăila), unde s-au înregistrat cele mai mari abateri pozitive (Figura 14). Regimul pluviometric a fost excedentar pe areale extinse din sudul, sud-vestul și local din centrul țării, precum și în zone montane din interiorul arcului carpatic. În regiuni din Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, precum și arii extinse din Muntenia și Dobrogea, regimul pluviometric a fost normal, reflectând valori apropiate de mediana climatologică. Pe areale din nordul și nord-vestul țării, în special în Maramureș și nordul Moldovei, regimul pluviometric a fost deficitar.
Cea mai ridicată cantitate totală de precipitații în iarna 2025/2026, a fost de 366,9 mm și s-a înregistrat la postul pluviometric Balta (jud. Mehedinți) iar cea mai mică, 35,3 mm, la stația meteorologică Ștefănești Stânca (Jud. Botoșani). Cea mai mare cantitate de precipitații căzută în 24 de ore (mm),înregistrată în iarna 2025/2026, a fost 72,0 mm, la postul pluviometric Țâmboiești în 6 februarie 2026.
Tabelul 11 și Tabelul 12 indică primele zece cele mai mari valori privind cantitatea anuală de precipitații, respectiv cele mai mari zece valori privind cantitatea maximă de precipitații în 24 de ore, din iarna 2025/2026.
| Nr. crt. | Stația meteorologică/ Post pluviometric | Cantitatea de precipitații (mm) |
|---|---|---|
| 1 | Balta | 366,9 |
| 2 | Dealul Frumos | 344,8 |
| 3 | Padeș (Apa Neagra) | 335,8 |
| 4 | Țarcu | 313,0 |
| 5 | Bîlea-Lac | 281,8 |
| 6 | Cuntu | 272,9 |
| 7 | Mătăsari | 261,7 |
| 8 | Stâna de Vale | 261,4 |
| 9 | Drobeta Tr.Severin | 255,2 |
| 10 | Sinaia-1500 | 249,9 |
| Nr. crt. | Stația meteorologică/ Post pluviometric | Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore (mm) | Data de producere (aaaa.ll.zz) |
|---|---|---|---|
| 1 | Țîmboiești | 72,0 | 2026.02.06 |
| 2 | Rm.Sărat | 71,3 | 2026.02.06 |
| 3 | Rânca | 65,8 | 2026.01.27 |
| 4 | Padeș (Apa Neagră) | 55,4 | 2026.01.27 |
| 5 | București-Filaret | 54,5 | 2026.02.18 |
| 6 | Buzău | 53,8 | 2026.02.06 |
| 7 | Straja-HD | 53,7 | 2026.01.27 |
| 8 | București-Băneasa/Rânca | 53,0 | 2026.02.18/2026.01.07 |
| 9 | Isaccea | 51,5 | 2026.02.19 |
| 10 | Focșani | 50,7 | 2026.02.06 |
Grosimea maximă a stratului de zăpadă din iarna 2025/2026 a înregistrat valori ridicate în zona montană, depășind 150 – 200 cm la stațiile de mare altitudine precum Vf. Omu și Bâlea-Lac (@fig19-Figura15). De asemenea, valori mari, de peste 120 cm, s-au înregistrat și la alte stații montane, precum Călimani, Țarcu sau în masivele din Carpații Meridionali și Orientali. În zona montană joasă și în arealele subcarpatice, grosimea maximă a stratului de zăpadă a avut, în general, valori cuprinse între 40 și 80 cm, local, depășind aceste valori în Subcarpații de Curbură și în nordul Carpaților Orientali. La stațiile din Munții Apuseni, din nordul și estul Orientalilor (Iezer, respectiv Ceahlău Toaca) valorile au fost, în general, cuprinse între 30 și 60 cm, evidențiind un strat de zăpadă mai redus comparativ cu sectorul central și sud-vestic al arcului carpatic. În regiunile extracarpatice, grosimea maximă a stratului de zăpadă a fost, în general, moderată. În sudul și sud-estul țării (Câmpia Română), valorile s-au situat, în general, între 20 și 40 cm, cu unele valori mai ridicate, în centrul și estul Munteniei și în zona Buzăului, unde s-au înregistrat episoade de ninsoare mai consistente. În Moldova, grosimea maximă a stratului de zăpadă a fost, în general, cuprinsă între 10 și 25 cm și izolat, mai mare, în nordul regiunii și în zona subcarpatică. Cele mai mici valori, sub 5 – 10 cm, s-au înregistrat în Dobrogea și pe litoralul Mării Negre, precum și izolat, în unele zone joase din vestul și sudul teritoriului unde stratul de zăpadă a fost frecvent discontinuu sau de scurtă durată.
2. EVOLUŢII LUNARE ÎN IARNA 2025/2026
Descrierea evoluțiilor lunare din IARNA 2025/2026 poate fi accesată, pentru fiecare lună în parte, pe site-ul www.meteoromania.ro, la adresele de mai jos:
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2025_12.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2026_01.html
https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-lunara/cc_2026_02.html
SERVICIUL DE CLIMATOLOGIE
Colectiv de lucru:
Vlad AMIHĂESEI, Adrian IRAȘOC, Mădălina MOISE, Dana MICU, Alexandru DUMITRESCU