Caracterizare climatologică multianuală 1961-2020

Octombrie

Octombrie este cea mai stabilă lună de toamnă, când zile în şir vremea se menţine însorită, deşi nopţile devin tot mai reci. În majoritatea zonelor ţării apare fenomenul de brumă. Ţara noastră se află mai mult sub influenţa maximului barometric est european, iar dorsala anticiclonului Azoric se retrage treptat spre vestul continentului.

Din cauza modificării distribuţiei centrilor barici pe continent, dar şi reducerii duratei de strălucire a Soarelui, temperaturile medii lunare din această lună sunt, în general, cu 5–7 ºC mai mici decât cele din luna septembrie.

Din datele înregistrate în perioada 1961–2020 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii octombrie are valori cuprinse între 10 şi 12 ºC în zonele de câmpie şi deal din Oltenia, Muntenia, Banat, Crişana, Dobrogea şi pe areale mai restrânse din Moldova. Pe litoral, în Delta Dunării şi izolat, în sud-vestul ţării, mediile depăşesc 12 ºC. Valori între 8 și 10 ºC sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, celei mai mari părţi a Moldovei şi Subcarpaţilor. În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1500 m) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 4 şi 8 ºC. În zona montană înaltă (peste 1500 m) aceste valori coboară până la 2-4 ºC, iar la Vf. Omu chiar sub 0 ºC (fig. 1).

Uneori, pe fondul advecției unor mase de aer tropical pe teritoriul ţării noastre, se mai pot înregistra temperaturi maxime „estivale” chiar şi în luna octombrie, temperaturi ce depăşesc 35-38 ºC.

Temperatura maximă absolută a acestei luni în România, este de 39,0 ºC şi s-a înregistrat în ziua de 3 octombrie 1952, la Armăşeşti (jud. Ialomiţa) (tabelul 1).

Maxima absolută a lunii octombrie la Bucureşti este de 35,5 ºC, înregistrată în 2 octombrie 1952, la staţiile meteorologice Bucureşti-Filaret şi Bucureşti-Afumaţi (tabelul 2). În aceeaşi zi s-a înregistrat şi temperatura maximă absolută a staţiei meteorologice Bucureşti-Băneasa, 35,2 ºC.

Este de menţionat că în luna octombrie 1952, temperatura maximă absolută a fost depăşită la 52 de staţii meteorologice, în 2 octombrie, majoritatea valorilor fiind mai mari de 30,0 ºC. Alte exemple de ani în care în luna octombrie a fost depăşită temperatura maximă absolută la un număr mare de staţii, sunt: 2012 (la 51 staţii meteo, majoritatea fiind înregistrate în ziua de 1 octombrie), 1993 (la 32 de staţii meteo, în perioada 13-17 octombrie), 1991 (la 33 de staţii meteo, în ziua de 1 octombrie).

În topul anilor cu cele mai calde luni octombrie la nivelul României se regăsesc 1984, 1966, 2001, 2012, 2018, 2019, 2020 etc. (tabelul 3).

Tot în această lună, invaziile de aer artic produc adesea răciri bruşte şi intense ale vremii, temperatura minimă coborând chiar și sub -15 ºC.

Temperatura minimă absolută a lunii octombrie în România este -21,3 ºC şi a fost înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 27 octombrie 1988.

La Bucureşti, minima absolută este de -10,7 ºC, înregistrată în 31 octombrie 1920, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret (tabelul 2). La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, temperaturile minime absolute sunt de -7,2 ºC (27, 29 octombrie 1988), respectiv -8,0 ºC (30 octombrie 1997). În anul 1988, în zilele de 27 şi 28 octombrie, la 69 staţii meteorologice s-au înregistrat temperaturi minime mai mici decât minimele absolute ale staţiilor, iar în anul 1997, la 75 de staţii meteorologice, minima lunii octombrie a fost mai mică decât minima absolută, aceste valori înregistrându-se în perioada 27-30 octombrie.

Ani cu luni octombrie foarte reci au fost: 1970, 1971, 1972, 1979, 1988, 1997, 2003, 2010 etc. (tabelul 4).

Luna octombrie este una dintre lunile caracterizate de cele mai mici valori ale cantităţii totale lunare de precipitaţii. Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961–2020 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, cantităţile lunare de precipitaţii, medii multianuale, din această lună, sunt cuprinse între 30 şi 50 mm în cea mai mare parte a ţării. Cantiţăţi sub 30 mm sunt caracteristice mai ales Deltei Dunării şi unor areale restrânse din Dobrogea. Cantități între 50 și 75 mm se înregistrează în Carpaţii Meridionali, Podişul Getic, Subcarpaţii Getici, Carpaţii Occidentali şi nordul Carpaţilor Orientali. Valori ale mediilor lunare multianuale de precipitaţii ce depăşesc 75 mm se înregistrează, preponderent, la staţiile meteorologice situate la altitudini mai mari de 1800 m (fig. 2).

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din octombrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 318,1 mm, la Stâna de Vale, în anul 1992 (tabelul 1). La Bucureşti, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 143,3 mm, înregistrată la stația Bucureşti-Filaret, în anul 1972 (tabelul 2). La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Afumaţi, cantitățile lunare maxime absolute de precipitaţii din octombrie s-au înregistrat în anul 1972 şi sunt de 131,8 mm, respectiv 130,4 mm.

Exemple de ani în care au fost înregistrate maxime absolute de precipitaţii la un număr mare de staţii sunt: 1972 (42 staţii meteorologice) şi 2016 (30 staţii meteorologice).

Ani cu luni octombrie foarte ploioase au fost: 1972, 1974, 2003, 2007, 2016 etc. (tabelul 5). Ani cu luni octombrie foarte secetoase au fost: 1965, 1969, 1985, 1995, 2000 etc. (tabelul 6).

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 128,2 mm, la Cernavodă, în data de 4 octombrie 1945 (tabelul 1).

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 76,6 mm, înregistrată în 2 octombrie 2005, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Filaret, maximele absolute ale cantității de precipitaţii căzută în 24 de ore, în octombrie, s-au înregistrat în data de 1 octombrie 2013, fiind 71,2 mm, respectiv 64,6 mm.

Tabelul 1. Valori absolute pe țară, înregistrate în luna octombrie, ale temperaturii maxime și minime lunare, respectiv ale cantității maxime lunare de precipitații și ale cantității maxime de precipitații căzute în 24 de ore
Parametrul	Valoarea	Staţia meteorologică	Data de producere
Temperatura maximă absolută	39,0 ºC	Armăşeşti (jud. Ialomiţa)	3 octombrie 1952
Temperatura minimă absolută	-21,3 ºC	Întorsura Buzăului	27 octombrie 1988
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii	318,1 mm	Stâna de Vale	octombrie 1992
Cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore	128,2 mm	Cernavodă	4 octombrie 1945

Figura 1: Temperatura medie lunară multianuală (1961-2020) - Octombrie

Figura 2: Cantitatea medie lunară de precipitații, medie multianuală (1961-2020) - Octombrie

Tabelul 2. Date referitoare la temperatura aerului (maxima și minima absolută lunară, respectiv media lunară multianuală) și la precipitațiile atmosferice (maxima absolută lunară, media lunară multianuală și maxima absolută în 24 de ore) din luna octombrie, pentru 13 stații meteorologice repartizate uniform pe teritoriul României
	Temperatura aerului (°C)			Precipitații atmosferice (mm)
Stația meteorologică	Maxima absolută/Anul	Media lunară multianuală (1961-2020)	Minima absolută/Anul	Cantitatea lunară maximă absolută/Anul	Cantitatea lunară, medie multianuală (1961-2020)	Cantitatea maximă absolută căzută în 24 ore/Anul
Bucureşti-Filaret	35,5/1952	11,9	-10,7/1920	143,3/1972	45,7	64,6/2013
Buzău	35,3/1952	11,5	-8,0/1988	146,7/1944	35,4	64,8/2013
Ceahlău Toaca	19,8/2012	2,2	-16,2/1997	105,2/2016	37,1	30,3/2016
Cluj-Napoca	32,6/1952	9,0	-8,8/1997	143,0/1939 (Cluj Academie)	37,5	51,7/2009
Constanţa	32,5/1887	13,5	-12,4/1920	159,4/2013	37,6	112,4/2013
Craiova	34,4/1932	11,5	-9,0/1920	238,3/1972	43,5	54,4/2008
Iaşi	33,9/1952	10,2	-16,0/1920 (Iaşi Internat)	148,1/2016	35,4	75,8/1998
Satu Mare	30,8/2012	9,8	-9,3/1971	181,4/2003	46,2	71,0/2003
Semenic	20,9/1965	4,9	-11,8/2003	257,7/1974	76,7	70,2/2020
Tg. Mureş	31,7/2012	9,2	-8,4/1988	162,4/1939	39,8	47,3/1892
Timişoara	33,8/1935	11,3	-6,8/1971	199,0/1905	44,7	49,4/2009
Vf. Omu	20,0/1935	-0,4	-19,0/1938; 1946	207,3/2017	56,7	87,4/2017
Vlădeasa 1800	20,4/2012	2,9	-14,4/1997	295,4/1992	68,5	64,4/1991

Tabelul 3. Topul anilor cu cele mai calde luni octombrie din România, din perioada 1961-2020
Nr. crt.	Anul	Temperatura medie lunară (ºC)	Abaterea față de media intervalului de referință 1981 – 2010 (ºC)
1	1966	13,3	3,8
2	2020	12,0	2,5
3	2018	11,6	2,1
4	1984, 2001, 2012, 2019	11,5	2,0
5	1967, 1993	11,3	1,8
6	1981	11,0	1,5
7	1964, 2004	10,8	1,3
8	2006	10,7	1,2
9	2008	10,6	1,1
10	1980	10,4	0,9

Tabelul 4. Topul anilor cu cele mai reci luni octombrie din România, din perioada 1961-2020
Nr. crt.	Anul	Temperatura medie lunară (ºC)	Abaterea față de media intervalului de referință 1981 – 2010 (ºC)
1	1997	6,9	-2,6
2	1972	7,0	-2,5
3	2010	7,1	-2,4
4	1979	7,3	-2,2
5	1971	7,6	-1,9
6	1970	7,7	-1,8
7	1988, 2003	7,8	-1,7
8	1985	8,0	-1,5
9	1965, 2011, 2016	8,2	-1,3
10	1986	8,3	-1,2

Tabelul 5. Topul anilor cu cele mai ploioase luni octombrie din România, din perioada 1961-2020
Nr. crt.	Anul	Cantitatea lunară de precipitații (mm)	Abaterea față de media intervalului de referință 1981 – 2010 (%)
1	1972	134,5	212
2	2016	101,0	134
3	2003	98,2	128
4	1974	87,5	103
5	2007	86,0	99
6	2009	85,0	97
7	1998	80,7	87
8	2017	75,1	74
9	2020	72,8	69
10	1964	72,0	67

Tabelul 6. Topul anilor cu cele mai secetoase luni octombrie din România, din perioada 1961-2020
Nr. crt.	Anul	Cantitatea lunară de precipitații (mm)	Abaterea față de media intervalului de referință 1981 – 2010 (%)
1	2000	3,1	-93
2	1965	8,2	-81
3	1969	8,7	-80
4	1995	8,9	-79
5	1985	10,7	-75
6	1962	12,8	-70
7	1978	13,7	-68
8	1977	14,1	-67
9	1983	18,0	-58
10	2018	19,0	-56

Notă: Topurile din tabelele 3 - 6 au fost întocmite pe baza datelor de la staţii meteorologice care au date disponibile în perioada 1961-2020 (129 de staţii meteorologice pentru topurile privind temperatura şi 128 pentru cele privind cantitatea de precipitaţii)