Prognoza vremii

Prognoza vremii are la baza doua componente majore :

• prognoza numerica a vremii – simularea proceselor din atmosfera cu ajutorul modelelor numerice rulate pe supercomputere
• analiza si formatarea rezultatelor de catre experti in meteorologie- expertiza previzionistului

Prognoza numerica
Administratia Nationala de Meteorologie utilizeaza in activitatea operativa curenta rezultatele urmatoarelor modele numerice :

• modelul ECMWF – Centrul European de Prognoza pe Durata Medie – (Romania fiind membru asociat din anul 2004 ) – model de prognoza global, cu anticipatie de pina la 10 zile.
• modelul ARPEGE – model al Meteo France, distribuit partenerilor prin sistemul RETIM. Este un model global, cu rezolutie variabila (rezolutie mai mare pe Franta), cu anticipatie de pina la 4 zile.
• modelul ALADIN – construit in totalitate pe ideea compatibilitatii cu modelul global ARPEGE din care este derivat, este integrat pe un domeniu (limitat de puterea de calcul) ce acopera zona Romaniei, de patru ori pe zi cu o anticipatie de 78 de ore
• modelul ALARO –
• modelul COSMO – modelul nehidrostatic de prognoza numerica a vremii COSMO- (Consortium for Small Scale Modelling) ruleaza la urmatoarele rezolutii spatiale: 7 km (la orele 00 UTC si 12 UTC) si 2.8 km (la ora 00 UTC).

Modelele de post-procesare statistica a modelelor numerice pentru prognoza parametrilor meteorologici la scara locala – statie meteorologica- modele cunoscute sub numele de modele MOS – sunt utilizate cu succes in activitatea operativa de prognoza.

Expertiza meteorologului previzionist

Meteorologul previzionist are rol decisiv in elaborarea produselor finale de prognoza. Pe scurt, fara a intra in detalii procedurale previzionistul:

• examineaza rezultatele modelelor numerice, statistice, imaginilor radar si satelitare ca si a observatiil recente si decide scenariile de evolutie a vremii pentru elaborarea prognozelor finale pentru diferite intervale de timp
• redacteaza – formateaza concluziile expertizei din pasul anterior si elaboreaza produsul finit pentru difuzarea catre utilizatori. La acestt nivel se iau deciziile referitoare la eventuale fenomene de risc ce impun elaborarea de buletine meteorologice speciale, avertizari, etc
• asigura un contact permanent cu anumite categorii de utilizatori, mass-media, etc

Activitatea de prognoza a vremii la nivel national este realizata in Centrul National de Prognoza – Bucuresti, iar la nivel regional in cele 6 Servicii Regionale de Prognoza Vremii.

Monitorizarea si diagnoza vremii

Vremea este starea in continua schimbare a atmosferei terestre. Starea atmosferei la un moment dat este caracterizata prin totalitatea valorilor parametrilor meteorologici: temperatura, presiunea atmosferica, vant, precipitatii, nebulozitate etc., masurate sau observate pentru un anumit loc sau regiune geografica. In sistemul de veghe meteorologica mondiala, monitorizarea permanenta a vremii presupune administrarea tuturor informatiilor/datelor din sistemele de observatie: statii meteorologice, radar, imagini satelitare. Toate acestea sunt gestionate automat, in regim continuu cu ajutorul sistemele integrate de aplicatii software dedicate

Prognoza pe lunga durata – lunara, sezoniera –

Pentru intervalul de trei luni (sau mai mult) prognoza meteorologica inseamna integrarea semnalelor date de variabile cu evolutie lenta de la frontiera atmosferei : ocean, banchiza polara, strat de zapada continental, activitatea solara. Aceasta prognoza poate fi abordata determinist si statistic. Prognoza de lunga durata nu se adreseaza publicului in general intrucat opereaza cu valori medii ale temperaturii si cantitatilor de precipitatii, valori care nu sint receptionate corect de oameni. De aceea ea se adreseaza mai degraba agentilor economici : agricultura, producerea si gestionarea energiei si resurselor in general, domenii in care aspectul cumulativtal vremii conteaza mai mult decit cel instantaneu