Ultima lună calendaristică de iarnă, februarie, păstrează multe din caracteristicile lunii ianuarie. Deși ne apropiem de echinocțiul de primăvară şi ziua creşte, iar temperatura aerului înregistrează o ușoară creștere, totuşi advecțiile maselor de aer rece din nordul, nord-estul și nord-vestul continentului European și staționarea lor determină, de cele mai multe ori, ca temperaturile să fie la fel de scăzute ca în prima lună a anului și gerurile să fie la fel de aspre. Din datele înregistrate în perioada 1961–2020 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie se constată că, în luna februarie, valorile temperaturii medii ale aerului sunt pozitive în zone din sudul ţării (în Oltenia, în cea mai mare parte a Munteniei, în Dobrogea şi în zonele de câmpie din vestul țării) şi variază, în general, între 0 şi 2 ºC. Izolat, în zona sudică a litoralului şi pe suprafeţe reduse din sud-vestul țării, valorile medii de temperatură depăşesc 2 ºC. În Transilvania şi Moldova, acetea se situează între –2 şi 0 ºC, coborând, în zona deluroasă şi subcarpatică, uneori, până spre –4 ºC. Pe culmile joase ale Carpaţilor precum şi în depresiunile din estul Transilvaniei, temperatura medie a aerului are valori cuprinse între –6 şi –4 ºC. La altitudini de peste 1500 de metri, în Carpaţi Orientali, dar şi în masivele din Carpaţii Meridionali, valorile scad până la -8,0 ºC şi izolat, sub această limită (fig. 1).

Temperatura minimă absolută a lunii februarie, în România, este -38,0 ºC şi a fost înregistrată în data de 10 februarie 1929, la staţia meteorologică Vf. Omu. Tot în acelaşi an, în perioada 9-11 februarie, s-au înregistrat minime absolute la 24 de staţii meteorologice, dintre care amintim: -35,0 ºC la Joseni (cu denumirea de Gheorghieni, în anul 1929)şi -33,8 ºC la Predeal. La Bucureşti, minima absolută este de -30,2 ºC, înregistrată în 6 februarie 1954, la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi. La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Filaret, temperatura minimă absolută este -29,0 ºC şi respectiv -24,2 ºC, ambele valori fiind înregstrate în data de 10 februarie 1929.

Valori ale temperaturii minime a aerului foarte scăzute s-au înregistrat, cu precădere, în anii: 1929, 1954, 1985, 2012. Anul 1954 s-a remarcat nu numai prin temperaturi minime foarte scăzute ci şi prin căderi masive de zăpadă şi viscole ce au afectat mai ales jumătatea de sud a ţării.

Temperatura maximă absolută a lunii februarie în România este 26,0 ºC, consemnată la Medgidia, în 27 februarie 1995şi la Pătârlagele, în 16 februarie 2016. La Bucureşti, maxima absolută este de 25,7 ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în data de 16 februarie 2016. La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, temperatura maximă absolută este 24,7 ºC şi 24,1 ºC, ambele valori fiind înregstrate în data de 16 februarie 2016.

Ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime mari (peste 19,0 ºC), neobişnuite pentru luna februarie, au fost: 1990, 1994, 1995, 2016. Februarie 2020 se află pe locul 6 în topul celor mai calde luni februarie, din perioada 1961-2020.

Regimul precipitaţiilor din februarie este destul de apropiat de cel din luna ianuarie. Din datele înregistrate în perioada 1961–2020 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie se constată că, în luna februarie, cele mai mici cantităţi de precipitaţii, cuprinse între 20 şi 30 mm, sunt caracteristice Moldovei, Bărăganului şi Dobrogei precum şi Podişului Transilvaniei. În extremitatea estică a Deltei Dunării și izolat, în centrul Transilvaniei, valorile medii multianuale ale cantităţii de precipitaţii scad sub 20 mm. Mergând spre vest se constată că acestea cresc astfel că în cea mai mare parte a Munteniei, în Câmpia și Dealurile de Vest sunt cuprinse între 30-40 mm. Sume lunare mai mari de 40 mm, se regăsesc în masivele din Carpaţii Meridionali, în nordul Orientalilor sau în Maramureş, dar mai ales în Munţii Apuseni și în Munţii Banatului (fig. 2).

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din februarie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 371,5 mm, la Vf. Omu, în anul 1944. La Bucureşti, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 147,1 mm şi a fost înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1895. La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a fost înregistrată în anul 2018, valorile fiind 84,8 mm, respectiv 98,6 mm. Cele mai multe maxime absolute ale cantității lunare de precipitații au fost consemnate în anii: 1953, 1954, 1999.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 116,4 mm, la Sf. Gheorghe Deltă, în 3 februarie 1954.La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 60,9 mm, în 10 februarie 1984, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. Tot în aceeaşi zi au fost înregistrate şi maximele absolute la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, valorile fiind 58,2 mm, respectiv 55,8 mm. Ani în care au fost înregistrate maxime absolute ale cantităţii de precipitaţii căzute in 24 de ore, la mai multe stații meteorologice, au fost: 1984, 2015.

Februarie 2020 este pe locul 10 în topul celor mai ploioase luni februarie din perioada 1961-2020, la egalitate cu anul 1962.

Tabelul 1. Valori absolute pe țară, înregistrate în luna februarie, ale temperaturii maxime și minime lunare, respectiv ale cantității maxime lunare de precipitații și ale cantității maxime de precipitații căzute în 24 de ore
Parametrul Valoarea Staţia meteorologică Data de producere
Temperatura maximă absolută 26,0 °C Medgidia Pătîrlagele 27 februarie 1995, 16 februarie 2016
Temperatura minimă absolută -38,0 °C Vf. Omu 10 februarie 1929
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii 371,5 mm Vf. Omu Februarie 1944
Cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore 116,4 mm Sf. Gheorghe Deltă 3 februarie 1954


Fig. 1 Temperatura medie lunară multianuală (1961-2020) - FEBRUARIE

 

Fig. 2 Cantitatea medie lunară de precipitații, medie multianuală (1961-2020) – FEBRUARIE

 

Tabelul 2. Date referitoare la temperatura aerului (maxima și minima absolută lunară, respectiv media lunară multianuală) și la precipitațiile atmosferice (maxima absolută lunară, media lunară multianuală și maxima absolută în 24 de ore) din luna februarie, pentru 13 stații meteorologice repartizate uniform pe teritoriul României
Temperatura aerului (°C)
Precipitații atmosferice (mm)
Stația meteorologică Maxima absolută/Anul Media lunară multianuală (1961-2020) Minima absolută/Anul Cantitatea lunară maximă absolută/Anul Cantitatea lunară, medie multianuală (1961-2020) Cantitatea maximă absolută căzută în 24 ore/Anul
Bucureşti-Filaret 25,7/2016 1,1 -24,2/1929 147,1/1895 37,6 60,9/1984
Buzău 25,0/2016 0,5 -25,0/1929 102,1/1901 23,7 31,1/1901
Ceahlău Toaca 11,4/1987 -7,8 -30,4/1985 80,5/1970 35,4 25,0/2019
Cluj-Napoca 19,6/2017 -0,9 -32,5/1929 (Cluj Academie) 72,0/1895 (Cluj Academie) 24,0 37,5/1984
Constanţa 24,5/1995 2,2 -25,0/1929 140,2/1954 28,2 59,4/2015
Craiova 23,3/1899 0,6 -27,6/1954 146,0/1888 36,0 38,1/1954
Iaşi 22,5/1990 -1,0 -36,3/1937 (Iași Copou) 100,8/1944 (Iaşi Liceu) 28,3 42,8/1909
Satu Mare 18,8/2017 -0,1 -27,6/1940 100,5/1999 35,5 33,0/2003
Semenic 15,0/2019 -4,9 -24,1/1985 171,5/1966 65,9 40,4/1966
Tg. Mureş 19,6/2017 -1,0 -32,0/1929 146,8/1932 24,6 33,0/1895
Timişoara 21,5/2008 1,5 -29,2/1935 113,0/1904 35,1 39,0/1985
Vf. Omu 6,0/1950 -10,3 -38,0/1929 371,5/1944 58,5 76,5/1944
Vlădeasa 1800 9,6/2016 -6.8 -25,9/1965 207,1/1977 64,7 42,3/1970



Tabelul 3. Topul anilor cu cele mai calde luni februarie din România, din perioada 1961-2020
Nr. crt. Anul Temperatura medie lunară (ºC) Abaterea față de media intervalului de referință 1981 – 2010 (ºC)
1 2016 4,9 5,9
2 2002 4,2 5,2
3 1966 3,7 4,7
4 1977 3,4 4,4
5 1995 3,3 4,3
6 2020 3,1 4,1
7 1990 2,7 3,7
8 2007 2,1 3,1
9 1974, 2014 1,9 2,9
10 1989, 1998 1,8 2,8



Tabelul 4. Topul anilor cu cele mai reci luni februarie din România, din perioada 1961-2020
Nr. crt. Anul Temperatura medie lunară (ºC) Abaterea față de media intervalului de referință 1981 – 2010 (ºC)
1 1985 -8,6 -7,6
2 2012 -6,6 -5,6
3 1965 -5,8 -4,8
4 2003 -5,7 -4,7
5 1976 -4,5 -3,5
6 1996 -3,9 -2,9
7 1982 -3,8 -2,8
8 1986, 1993, 2005 -3,7 -2,7
9 1964, 1991 -3,4 -2,4
10 1963 -2,8 -1,8



Tabelul 5. Topul anilor cu cele mai ploioase luni februarie din România, din perioada 1961-2020
Nr. crt. Anul Cantitatea lunară de precipitații (mm) Abaterea față de media intervalului de referință 1981 – 2010 (%)
1 1969 73,6 137
2 1970 72,7 134
3 1978 61,6 99
4 1986 57,7 86
5 2010 56,8 83
6 2018 54,8 77
7 1984 53,7 73
8 1999 52,8 70
9 2005 51,4 66
10 1962,2020 48,0 55



Tabelul 6. Topul anilor cu cele mai secetoase luni februarie din România, din perioada 1961-2020
Nr. crt. Anul Cantitatea lunară de precipitații (mm) Abaterea față de media intervalului de referință 1981 – 2010 (%)
1 1976 8,7 -72
2 1975, 1998 10,6 -66
3 2008 11,4 -63
4 2014 12,1 -61
5 1994 12,8 -59
6 2002 14,9 -52
7 1980 15,2 -51
8 1974 16,3 -47
9 1961, 1987 17,6 -43
10 2019 19,0 -39



Notă: Topurile din tabelele 3 - 6 au fost întocmite pe baza datelor de la staţii meteorologice care au date disponibile în perioada 1961-2020 (129 de staţii meteorologice pentru topurile privind temperatura şi 128 pentru cele privind cantitatea de precipitaţii)


Facebook share


© Copyright 2021 MeteoRomania, Secția de Climatologie